Unii oameni de știință au detectat semne de viață microbiană în probele fetale pe care le-au recoltat în ultimii ani. Acest lucru i-a determinat să susțină că microbiomul uman, comunitatea bacteriilor, ciupercilor și arheilor care trăiesc pe și în interiorul nostru, este prezent înainte de naștere.
Copiii ar putea să nu se nască cu un microbiom
Alți cercetători nu sunt însă de acord cu această concluzie. Potrivit unui grup de cercetători din America de Nord, Europa și Marea Britanie, astfel de studii se bazează pe mostre contaminate.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Microbii detectați în descoperirile anterioare, susțin autorii, au fost introduși în mod neintenționat la fața locului, fie după nașterea vaginală, fie după operația de cezariană, fie după recoltarea mostrelor de ADN, scrie sciencealert.com.
Însăși noțiunea de microbiom fetal este radicală. Ea trece în fața principiilor imunologice de bază, care presupune că un făt se dezvoltă într-un mediu steril.
Deși este posibil ca microbii să treacă de la mamă la făt prin placentă, aceste corpuri străine sunt de obicei eliminate rapid de sistemul imunitar local din lichidul amniotic. Atunci când microbii persistă aici, ei tind să provoace probleme grave de sănătate și să cauzeze probleme în dezvoltarea fătului.
„Un astfel de dezacord cu privire la un aspect fundamental al biologiei umane reprezintă o provocare pentru progresul științific”, spune Katherine Kennedy, microbiolog la Universitatea McMaster din Canada.
„Eșecul de a rezolva această problemă riscă să redirecționeze resurse limitate către cercetări care nu au ca rezultat progrese pentru sănătatea fetală și maternă și încercări greșite de a modifica terapeutic un microbiom fetal inexistent”.
Reclamă
Care sunt rezultatele celor mai recente studii
Noua lucrare încearcă să clarifice o parte din această confuzie. S-a încercat revizuirea constatărilor și metodelor cercetărilor anterioare, concentrându-se pe patru rapoarte recente publicate începând cu 2020.
Examinând direct microbiologia fătului uman, studiile selectate au descoperit semne subtile ale potențialei case microbiene. Jumătate dintre rapoarte au detectat populații microbiene viabile, cu densitate scăzută, la făt. Celelalte două au detectat doar produse secundare metabolice ale microbilor sau urme de bacterii găsite adesea pe piele.
Colectarea probelor fetale fără introducerea microbilor este o muncă dificilă. În unele dintre aceste studii anterioare, controalele de bază din sarcină lipseau în mod evident.
Două dintre lucrările menționate mai sus au colectat mostre după ce fătul a fost născut pe cale vaginală. Un altul a colectat probe după nașterea prin cezariana. Fiecare dintre aceste metode de naștere poate expune fătul la microbii din microflora proprie a mamei și din împrejurimi. Și totuși, doar studiul pe cezariană, al cărui autor principal a fost Kennedy, a explicat acea expunere.
În cele două studii care susțin că microbii au colonizat fătul, fiecare gen de microbi detectat a fost găsit, de asemenea, la niveluri diferite în majoritatea probelor de control din alte cercetări.
„Omiterea controalelor vaginale pentru a determina microbiota bebelușilor nascuți vaginal este o limitare considerabilă. Aceasta pune la îndoială concluzia autorilor că microorganismele provin din uter”.
Diferența dintre colonizarea microbiană și un microbiom
În plus, alți cercetători care nu sunt implicați în analiză au subliniat că colonizarea microbiană și un microbiom consistent sunt fundamental diferite.
„Lucrările disponibile până acum sugerează că este cu siguranță posibil ca microbii să se afle în mediul in utero. Dar în cel mai bun caz, acești microbi provin din altă parte a corpului. Ei nu sunt nativi din mediul in utero”, susține microbiologul Suzanne Devkota de la Universitatea Universitatea din California, Los Angeles.
Chiar dacă un număr mic de microbi colonizează într-adevăr fătul înainte de naștere, încă există întrebarea cum îi oprește sistemul imunitar în curs de dezvoltare să profite de noua formă de viață? Și cum știu celulele imunitare ce microbi să lase să intre și pe care să-i elimine în primul rând?
„Din perspectivă clinică, majoritatea interpretărilor prezentate în publicațiile recente cu privire la prezența microorganismelor la bebeluși par a fi dificil de reconciliat din punct de vedere biologic. Este foarte plauzibil ca acestea să aibă ca rezultat vătămarea sau moartea fătului”, concluzionează Kennedy.
Concluzia este că dovezile adunate de-a lungul timpului susțin ipoteza „uterului steril”.
