Cercetătorii sunt de altă părere și consideră că sensibilitatea creierului are avantaje prețioase, mai ales dacă se dezvoltă într-un mediu potrivit. Iată ce s-a descoperit în urma studiului:
Copiii care au creierul „foarte sensibil“ sunt empatici
Copiii care au creierul „foarte sensibil“ se pare că sunt foarte empatici, dau dovadă de mai multă creativitate, conștientizare și deschidere decât copiii mai puțin sensibili.
Într-un studiu, cercetătorii i-au pus pe participanți să privească fotografii cu oameni care fie zâmbeau, fie păreau triști. Ei au descoperit că persoanele cu creier sensibil au prezentat cel mai înalt nivel de răspuns empatic, conform cnbc.com.
De asemenea, creierul lor „s-a aprins” mai mult în zonele legate de planificarea acțiunilor. Acest lucru indică faptul că persoanele sensibile nu ar putea privi un străin în suferință fără să simtă o dorință puternică de a ajuta.
Și deoarece copiii sensibili sunt mai afectați de experiențele lor decât colegii lor, ei obțin mai mult din sprijin, pregătire și încurajare, iar acest efect de stimulare îi face să fie foarte performanți.
Semne că ai un copil care are un creier foarte sensibil
Potrivit psihologului Elaine Aron, care a popularizat termenul de „persoană foarte sensibilă“, aproximativ unul din cinci copii este foarte sensibil. Iată care sunt cele mai frecvente semne:
- Observă detalii subtile, cum ar fi noua ținută a unui profesor sau când a fost mutată mobila.
- Se simte afectat de stările de spirit ale altor persoane, ca și cum ar fi ale lor.
- Îi este greu să treacă peste emoțiile intense, cum ar fi furia sau îngrijorarea.
- Se plânge atunci când întâlnește lucruri în care nu se simte bine (de exemplu, așternuturi de pat care zgârie, etichete de îmbrăcăminte care mănâncă, o curea prea strânsă).
- Se simte stresat și obosit în medii zgomotoase și aglomerate, cum ar fi piețe, magazine, săli de sport. De asemenea, este deranjat din cauza mirosurilor puternice.
- Urăște să se grăbească și preferă să facă lucrurile cu multă atenție.
- Răspunde mai bine la o corecție blândă decât la o disciplină aspră.
- Face comentarii perspicace și pare înțelept pentru vârsta lui.
- Are un simț al umorului bine dezvoltat.
- Citește bine oamenii și poate deduce, cu o acuratețe surprinzătoare, ceea ce gândesc sau simt aceștia.
- Refuză să mănânce anumite alimente din cauza mirosului sau a texturii.
- Se sperie ușor la zgomote bruște, ca atunci când cineva se furișează pe lângă el.
Cum poți ajuta un copil sensibil să se dezvolte
Trebuie să înțelegi că un copil foarte sensibili are o abordare cu totul diferită a mediului în care trăiește, dar asta este un lucru pozitiv. Iată ce poți face pentru a-l ajuta să se dezvolte :
1. Setează așteptările din timp
Copilul sensibil are nevoie de timp pentru a se gândi la lucruri și este mai ușor să știe la ce să se aștepte când are ceva de făcut. Astfel, el știe ce se va întâmpla dacă îndeplinește aceste așteptări și știe că vor exista consecințe dacă nu le îndeplinesc. De exemplu, îi poți spune : „Astăzi o vizităm pe bunica la azil. Va trebui să vorbim încet și să stăm liniștiți, deoarece unii oameni de acolo nu se simt bine.“
2. Folosește o disciplină blândă
Atunci când este nervos, copilul sensibil simte lucrurile în mod acut și poate lua corecția în mod personal. În loc de folosirea pauzei de liniștire (time-out), mai bine creează un loc în care se poate calma, unde să pui câteva obiecte care îi aduc confort (de exemplu, animale de pluș, o pătură pufoasă, o pernă) și care-l ajută să-și regleze emoțiile. După ce îi trece supărarea, oferă-i afirmații pozitive și asigura-l de cât de mult îi iubești.
3. Fii antrenorul lui emoțional
Învață-ți copilul să se regleze emoțional prin puterea exemplului. Îi poți povesti cum reușești tu să treci peste supărări atunci când ești stresată la birou sau cum gestionai crizele de nervi pe care le aveai când erai mică. Cu cât ești mai naturală, cu atât mai bun este exemplul pe care îl dai.
4. Și ceilalți trebuie să știe despre sensibilitatea copilului
Înainte de a apărea potențiale conflicte sau percepții greșite legate de copil, vorbește despre sensibilitatea sa cu educatoare, învățătoarea sau profesorii săi.
Apreciază-i latura sensibilă și spune-i cât de mândră ești de el dacă, de exemplu, și-a folosit empatia să ajute un coleg care a trecut printr-o perioadă dificilă.
5. Acordă-i timp
Fă-ți mai mult timp pentru a vorbi și a te juca cu un astfel de copil, separat de frații săi. Încearcă să înțelegi mai bine ce simte prin intermediul întrebărilor de tipul : „Ce a fost greu pentru tine astăzi?” . Răspunsurile lui ar putea să te uimească.