Modalități de ameliorare a “sindromului copilului grăbit”. Ce spun specialiștii

Modalități de ameliorare a “sindromului copilului grăbit”

Acești copii care se află într-o continuă agitație pot crea efecte devastatoare pe termen lung în ceea ce îi privește. Există micuți care suferă de probleme cu somnul, ba chiar udă patul la o vârstă foarte înaintată. Sinuciderea și depresia până acum aflate în categoria problemelor cu care se confruntau adulții, ajung și în lumea celor mici.

În cele mai dificile dintre cazuri, copiii au renunțat să mai învețe lucruri noi din cauza anxietății, dar și a fricii constante de a greși. Indiferent de structura familială, unii copii sunt împinși de la spate spre excelență, ceea ce îi rupe din realitatea în care ei se află de fapt cu adevărat. Acești copii capătă sentimentul că nu au valoare pentru părinți atât de ocupați.

Se simt respinși atunci când sunt lăsați în grija bonelor sau a îngrijitorilor. Mulți dintre părinți caută să-și transforme odraslele în genii, presându-i să devină extrem de competitivi. Se transformă astfel în mini adulți, iar programul lor nu mai corespunde deloc vârstei pe care o au. Dorința constantă de a performa lasă puțin loc spre joacă, relaxare și creștere într-un mod natural, arată cei de la forbes.com.

Studii recente au arătat că cei mici care au fost diagnosticați cu “sindromul copilului grăbit” se simt și anxioși, depresivi și nedemni de dragostea celor apropiați. Pe lângă problemele psihice pe care acești copii le dezvoltă, sunt și problemele de sănătate. Specialiștii arată că mulți dintre aceștia nu au un somn odihnitor, mănâncă haotic și nu au parte de activități sportive.

Cum să previi “sindromul copilului grăbit”

Pentru a preveni și a ameliora efectele sindromului copilului grăbit, specialiștii au venit cu recomandări în acest sens. Atunci când vine vorba despre joacă, aceasta trebuie structurată în așa fel încât să îndeplinească cerințele fiecărei vârste.

Joaca încurajată de către părinți sau îngrijitori ajută la ameliorarea sau stoparea stresului cronic și susține dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională. De asemenea, dezvoltarea psihomotorie este susținută pentru un viitor mai sănătos. Cu alte cuvinte, joaca nu este doar o activitate plăcută, ci și o parte esențială a copilăriei care contribuie semnificativ la dezvoltarea celui mic.

Joaca îi ajută pe copii să-și dezvolte aptitudinile cognitive și critice cum ar fi rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și creativitatea. Atunci când cei mici sunt angrenați în joaca de rol, învață să gândească abstract și să exploreze diverse scenarii. Activitățile precum construcțiile lego, desenatul sau joaca de rol îi ajută să experimenteze și să aibă curiozități nenumărate, arată specialiștii, spun cei de la huffpost.com.

Dezvoltarea socială și emoțională

Joaca îi învată pe copii cum să comunice eficient, cum să colaboreze și cum să negocieze. Activitățile de grup ca sporturile sau jocurile de cooperare îi ajută să construiască prietenii și skill-uri de echipă. Jocurile single îi ajută să-și imagineze scenarii și să imite interacțiuni sociale.

De asemenea, aceeași joacă îi face să-și exprime sentimentele într-un mod sănătos și să facă o paralelă între un mediu sigur în care își pot exprima frustrările și un mediu mai puțin cooperant. Pentru a-i ajuta să aibă o creștere frumoasă și armonioasă, părinții ar trebui să-i lase pe copii să aibă parte de o joacă fără reguli.

Copiii ar trebui să fie cei care își aleg jocurile preferate. În acest fel își vor creea independența și se vor simți mai siguri pe sine. Cel mai important, ar trebui să exploreze și să descopere în propriul ritm, fără ca adulții să intervină prea mult.