Potrivit parenting-ului modern, aceste afirmații sunt adesea folosite pentru a obține control în relații. Din păcate, se spune că cei care îl experimentează, copiii, pot suferi scăderi ale stimei de sine și pot dezvolta stări de anxietate sau depresie.
Fraze comune pe care tații le spun copiilor lor și care, de fapt, sunt forme de manipulare, potrivit specialiștilor
Psihologii specializați în relația părinte-copil au observat frecvent acest tip de comportament în era modernă. Ei susțin că dacă cineva folosește oricare dintre următoarele fraze, s-ar putea să încerce să manipuleze copilul.
„Ești bine. Nu mai face atâta caz.”
Când un copil plânge sau se supără, de cele mai multe ori, nu o face doar ca să se audă. De fapt, trece printr-o suferință emoțională sau fizică și nu știe cum să o exprime. Spunându-i „Ești bine”, îi invalidezi sentimentele, dar dacă îi spui ulterior fraze de genul „nu mai face atâta caz”, poate însemna că îi denaturezi realitatea a ceea ce el simte cu adevărat.
Mai bine încearcă să-i validezi emoțiile cu fraze de genul „Văd că ești supărat. E în regulă să te simți așa” sau „Te ascult. Spune-mi ce te deranjează.”
„Nu ai cum să fii sătul. Mai ai mâncare în farfurie.”
Aceasta este o tehnică care e de ceva timp în comportamentul părinților. Mulți adulți își obligă copiii să mănânce tot din farfurie, dar acest obicei poate afecta modul în care copiii își recunosc senzațiile de foame și sațietate.
În loc să forțezi copilul să termine tot, încearcă să-i spui „Dacă nu mai poți mânca acum, putem păstra restul pentru mai târziu.”
„Nu are cum să-ți fie frig. Afară e cald.”
Fiecare persoană își reglează temperatura corpului diferit. Dacă unui copil îi este frig, părinții ar trebui să-i ofere o haină în plus, nu să-i nege senzația. Cel mai indicat e să îi spui „Dacă îți este frig, îți aduc o jachetă.”
„Mă enervezi foarte tare acum.”
Această frază îi face pe copii să se simtă responsabili pentru emoțiile părinților, ceea ce le poate crea sentimente de vinovăție și nesiguranță. O abordare mai sănătoasă a situației ar fi „Mă simt frustrat acum, am nevoie de un moment să mă liniștesc.”
„Asta nu s-a întâmplat așa. Ți-ai amintit greșit.”
Aceasta este una dintre cele mai clare forme de gaslighting, manipulare, deoarece invalidează percepția copilului asupra realității.
În schimb, încearcă să-i spui „Îți respect perspectiva. Văd lucrurile diferit, dar vreau să înțeleg cum ai perceput tu situația.”
„Exagerezi.”
Prin această exprimate, părinții resping emoțiile copilului, făcându-l să creadă că reacțiile sale nu sunt justificate. O variantă mai empatică ar fi „Înțeleg că te simți așa. Vrei să-mi spui mai multe despre ce te deranjează?”
„Glumeam doar!”
Dacă un copil se simte rănit de un comentariu, minimalizarea sentimentelor sale nu face decât să agraveze problema.
Mai bine îi spui „Îmi pare rău dacă te-am rănit. Nu am intenționat asta.”
„Dacă m-ai iubi, m-ai lăsa să fac ce vreau.”
Aceasta este o formă de șantaj emoțional care încurajează copilul să sacrifice propriile limite pentru a câștiga aprobarea părintelui.
În schimb, îi poți spune „Limitele mele reflectă valorile mele și am nevoie să fie respectate.”
„Îți spun asta doar pentru că te iubesc.”
Această frază este uneori folosită pentru a justifica comentarii critice sau abuzive, ceea ce face mai dificilă stabilirea unor granițe sănătoase.
Mai bine i-ai spune „Apreciez că îți pasă de mine, dar felul în care spui asta mă rănește.”
Dacă te-ai recunoscut în vreuna dintre aceste fraze, este un semn că ar putea fi nevoie de mai multă conștientizare și empatie în comunicarea cu copilul. Validarea emoțiilor și respectarea percepțiilor lor poate avea un impact profund asupra stimei lor de sine și dezvoltării lor emoționale.