Semnele traumei la copii pe care orice părinte ar trebui să le știe. Ce trebuie să urmărești atât fizic, cât și comportamental

Semnele traumei la copii pe care orice părinte ar trebui să le știe

Traumele în timpul copilăriei sunt asociate cu numeroase tulburări de sănătate mintală și boli fizice în rândul copiilor, adolescenților și adulților. Un număr tot mai mare de experți au pus toate acestea sub denumirea de probleme de sănătate publică.

Traumele nerezolvate sau neprocesate pot avea consecințe semnificative pentru copii, lăsând un impact negativ care durează chiar și în viața adultă. Copiii trebuie să obțină ajutorul de care au nevoie pentru a rezolva sursele de conflict și a evita suferința.

„Traumă” se referă la orice eveniment perturbator sau situație care oate afecta pe plan psihologic, fizic sau emoțional.

Trauma poate fi un eveniment, o experiență recurentă, neglijența sau intimidarea. Reapariția experiențelor traumatice sau a stresului traumatic este cunoscută ca traumă complexă.

Copiii pot experimenta, de asemenea, traume din cauza faptului că sunt martori sau au cunoștințe despre vătămarea unui părinte sau a unei persoane dragi.

Cu toate acestea, nu toate evenimentele de acest tip vor duce la traume pentru copii. Ceea ce face un eveniment traumatizant poate varia de la copil la copil, în funcție de severitatea evenimentului și de factori suplimentari.

Cei mai frecvenți factori care țin de transformarea unei experiențe într-o traumă sunt:

• Vârsta copilului. Experiența unui copil va fi diferită de experiența unui adolescent.
• Etapa de dezvoltare a copilului. Este posibil ca un copil mic cu abilități de comunicare limitate să nu exprime trauma într-un mod ușor de recunoscut.
• Mediul copilului
• Modul în care un copil răspunde la un eveniment traumatic va diferi atât în ​​funcție de stadiul de dezvoltare, cât și de vârsta cronologică.

Unele dintre cele mai comune semne ale traumei unui copil sunt:

• frica, inclusiv sentimentul de abandon
• comportament regresiv
• dificultate de concentrare
• dificultăți de somn
• pierderea sau creșterea în greutate și schimbări în obiceiurile alimentare
• tristeţe
• toleranță scăzută la frustrare
• comportament sexualizat
• asumarea de riscuri sau comportament imprudent
• crize de furie.

Cauze comune ale traumei copilăriei

Traumele din copilărie pot avea loc la orice vârstă și sunt foarte frecvente. Neglijența, abuzul, moartea unui părinte, consumul de substanțe sau boala mintală a părinților, toate se pot transforma în traume pentru copii.

Cu cât un copil se confruntă mai mult cu cele menționate mai sus, cu atât este mai mare riscul de a se confrunta cu probleme precum cele de sănătate mintală, sănătatea fizică, probleme de comportament, probleme educaționale, tulburări legate de consumul de substanțe, probleme în societate și în relații.

Un studiu din 2020 a descoperit că expunerea la traume poate provoca îmbătrânirea biologică – o deteriorare treptată a celulelor. Cele trei semne ale îmbătrânirii biologice examinate de acest studiu au fost pubertatea timpurie, îmbătrânirea celulară și modificările structurii creierului.

Un eveniment care este traumatizant pentru un copil ar putea să nu fie traumatizant pentru altul. Unii copii sunt considerați a avea un risc ridicat de a se confrunta cu traume în copilărie pe baza istoricului familial și a mediului, a istoricului de traumă anterioară și a condițiilor de sărăcie care cauzează stres traumatic prelungit.

Cum să ajuți un copil cu traume

Deși trauma poate fi complexă, modalitatea de a ajuta un copil este mai simplă. Ajutorul profesional de la un terapeut, informarea cu privire la trauma copilăriei, cărțile de pareting despre traume sunt acum modalități excelente de ajutor.

Pentru cazurile de traumă, cel mai bine este să cauți ajutor profesional de la un terapeut specializat în traumă. Terapia bazată pe traume este o abordare holistică care pune accent pe siguranța în abordarea traumei.

Alte forme suplimentare de terapie care pot ajuta copiii să se recupereze sunt cele de mai jos.

Terapia prin joc. Copiii, în special copiii mai mici, învață și cresc prin joacă. Terapia prin joc poate ajuta copiii să-și exprime și să-și proceseze sentimentele legate de traumă într-un mediu sigur.

Terapie de familie. Implicarea familiei părinților este vitală pentru a ajuta copilul să se recupereze după o experiență traumatică. Terapia de familie oferă sprijin copiilor care învață noi modalități de a face față simptomelor traumei.

Terapia prin artă sau muzică. Artele pot îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate mintală pentru cei expuși la traume.

Biblioterapie. Cunoscută și sub denumirea de povestire terapeutică, biblioterapia poate fi o resursă excelentă atât pentru părinți, cât și pentru copii. Există cărți care pot ajuta și mai mult părinții să-și susțină copilul care a suferit o traumă.