Ceața mentală pentru părinți este reală. La ce concluzii au ajuns specialiștii

Ceața mentală pentru părinți este reală

Ceața mentală descrie munca cognitivă și emoțională necesară unui părinte pentru a-și conduce viața.

Părinții care se confruntă cu ceața mentală se confruntă, de asemenea, și cu suprasolicitarea mentală. Lista de activități este de obicei foarte lungă, iar părinții nu mai fac față stresului.

În astfel de momente părinții au parte de blocaje și pot întâmpina probleme în verificarea nevoilor copiilor. Încărcarea mentală este munca invizibilă, lucrurile pe care le facem, pe care nu le putem vedea.

Părinții sunt într-o stare constantă de a se gândi la ceea ce se întâmplă acum, la ce trebuie să se întâmple mâine, luna viitoare și anul viitor.

Ceața mentală și încărcarea mentală poate fi dăunătoare sănătății pe termen lung. Acest lucru poate duce la stres, anxietate, privare de somn și chiar la un risc crescut de boli cornice. De asemenea, mai poate afecta relațiile de casă și de la locul de muncă.

Termenul poate fi destul de nou, dar încărcarea mentală nu este un concept nou Acesta ar fi fost folosit chiar și în 1926 pentru a evidenția sarcina dificilă de a crește copiii, modul în care părinții se învinuiesc adesea și felul în care sunt stresați.

Mamele poartă adesea povara

Cercetările au arătat că mamele din relații heterosexuale suportă de obicei mai mult stresul decât partenerii lor. Un studiu recent a descoperit că mamele raportează, în medie, că sunt responsabile pentru aproximativ 73% din munca cognitivă casnică în casele lor, comparativ cu partenerii.

Ele sunt, de asemenea, responsabile pentru aproximativ 64% din munca fizică casnică. Împărțirea neuniformă poatea avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a unei mame, ducând la niveluri mai ridicate de depresie, stres, nemulțumire în relație și epuizare.

Tații și presiunile societății

Chiar dacă auzim adesea cum afectează stresul mental mamele, există și pentru tați. Tații se confruntă, de asemenea, cu propriile lor presiuni societale, cum a fi să se simtă constrânși să-și asume un anumit rol.

Mai mult, ei se luptă să caute sprijin pentru sănătatea mintale, în mare parte dincauza stigmatizării. Studiile spun că 2 din 3 tați cred că ar trebui să existe mai mult sprijin pentru sănătatea mintală pentru tați și mulți se simt judecați atunci când vorbesc despre sănătatea lor inițială.

De multe ori aceste lucruri se reduc la stereotipuri masculine tradiționale. Ideologia masculină este dependentă de încrederea în sine, în mascarea vulnerabilităților, aproape până la eliminarea completă a demonstrării comportamentelor de căutare a ajutorului.