Stilul de parenting „plug de zăpadă“ este destul de asemănător cu cel „elicopter“. Practic, în ambele, părinții intervin pentru copiii lor în nenumărate moduri. Parinții care adoptă stilul „plug de zăpadă“ nu numai că se concentrează prea mult pe copii, dar îi și supraprotejează, luptând în bătăliile lor în locul lor.
De ce se manifestă acum parentingul „plug de zăpadă“
„Această generație de părinți fac parte dintr-o epocă a anxietății. Există ciclul de știri de 24 de ore și social media care ne amintesc de tot ce se întâmplă groaznic în lume“, spune Carla Naumburg, asistent social clinic în Newton, Massachusetts, și autoarea cărții „How to Stop Losing Your Sh*t with Your Kids“.
Jessica Lahey, autoarea cărții „The Gift of Failure: How the Best Parents Learn to Let Go So Their Children Can Succeed“ consideră, de asemenea, că mass-media a creat acest tip de educație parentală. „Mass-media ne-a făcut să credem că cei mici sunt în pericol tot timpul și că acesta vine din toate părțile”, spune Lahey. „Acest lucru pur și simplu nu este adevărat. Mass-media supraestimează pericolele foarte îndepărtate, potențiale, la adresa copiilor noștri.“
Un alt lucru care promovează stilul de parenting „plug de zăpadă“ este smartphone-ul. „Mulțumită tehnologiei, este mult mai ușor să fii un părinte „plug de zăpadă“ acum decât era în trecut. Este ușor pentru un părinte să trimită o plângere rapidă prin e-mail profesorului copilului său“, spune Damon Korb, pediatru de dezvoltare comportamentală în Los Gatos, California, și autor al cărții „Raising an Organized Child“.
Ce efecte are parentingul „plug de zăpadă“
Din păcate, copiii care au fost crescuți în stilul „plug de zăpadă“ nu se descurcă foarte bine. Asta pentru că sunt obișnuiți ca altcineva să rezolve totul pentru ei. În plus, acest lucru poate să conducă la autosuficiență când vor crește.
Probleme în a face față frustrării
Lahey explică faptul că acești copii fac față cu greu frustrării și, prin urmare, sunt mai puțin capabili să îndeplinească sarcini dificile pe cont propriu.
Potrivit lui Lahey, privarea copiilor de dificultățile dezirabile are ca rezultat copii care nu pot face față sentimentului de frustrare. Aceștia renunță la primul semn de provocare și care sunt mai puțin capabili să învețe.
Abilități slabe de rezolvare a problemelor
Un sondaj realizat în 2019 de New York Times privind parentingul „plug de zăpadă“ a dezvăluit modul în care părinții au rezolvat problemele pentru copiii lor de vârstă universitară în mai multe moduri, inclusiv:
- Reamintindu-le copiilor despre termenele limită.
- Făcând programări pentru ei.
- Sunându-i pentru a-i trezi pentru orele de curs.
- Plătindu-le o parte din cheltuielile de întreținere.
- Ajutându-i să scrie eseuri, cereri de internship sau alte sarcini.
Korb descrie consideră acest tip de educație ca un sprinter, deși viața este un maraton. El spune: „Un părinte „plug de zăpadă“ își poate împinge cu succes copilul în rolul principal într-o piesă de teatru sau în cea mai competitivă echipă de fotbal. Ei își pot chiar ajuta copilul să intre la o facultate mai bine cotată. Dar, făcând acest lucru, părintele își privează copilul de capacitatea de a învăța cum să rezolve probleme și cum să facă față dificultăților, care sunt abilități esențiale pentru viață.”
Lipsa de autoeficacitate
Lahey explică faptul că acești copii nu trebuie să se confrunte niciodată cu consecințele acțiunilor lor și ajung să simtă o lipsă de autoeficacitate. „Ei nu cred că acțiunile lor vor duce la o schimbare pozitivă și sunt mai puțin predispuși să acționeze“, spune Lahey. „Un alt nume pentru acest lucru este neputința învățată, iar părinții sunt primii și cei mai buni profesori ai copiilor.“
Anxietate crescută
Naumburg explică faptul că, atunci când părinții iau decizii bazate pe anxietate, ei acționează în moduri menite să calmeze temerile în loc să își învețe copiii cum să gestioneze situațiile dificile, să dezvolte abilități de adaptare și să crească reziliența.
De fapt, cercetările au descoperit că tulburările de anxietate la părinți influențează comportamentele parentale. Acest lucru poate crește riscul copilului de a dezvolta tulburări de anxietate.
Cum să eviți să fii un părinte „plug de zăpadă“
Părinții „plug de zăpadă“ nu-și lasă copiii să se confrunte cu greutăți. Fie împinge de la spate și îi susține, fie se retrag și îi lasă să renunțe. Dar grutățile sunt parte integrantă a maturizării. „Este mai bine să îmbrățișezi lupta și să adopți o mentalitate de creștere“, spune Korb.
Iată alte câteva sfaturi de la experții pentru a face față tendinței de a fi un părinte „plug de zăpadă“:
Controlează-ți propria anxietate
Naumburg subliniază importanța ca părinții să-și gestioneze propria anxietate. „Când putem fi părinți cu gândire lucidă și permitem ca valorile noastre să ne ghideze, avem mai multe șanse să creștem copii care pot face față la orice le iese în cale“, spune aceasta.
Concentrează-te pe obiective pe termen lung
Lahey sugerează ca părinții să încerce să se concentreze asupra obiectivelor pe termen lung, în locul urgențelor pe termen scurt. De asemenea, ea subliniază importanța de a pune accentul pe procesul de învățare. Asta mai degrabă decât pe produsul notelor, punctelor și scorurilor. „Acolo se întâmplă adevărata educație parentală, în procesul de a deveni mai bun data viitoare.“
Fii un părinte cu o viziune de ansamblu
Korb este un susținător al parentingului „cu o viziune de ansamblu“. Acesta presupune că părinții își pregătesc copiii pentru vârsta adultă, retrăgându-se treptat și oferindu-le posibilitatea de a gândi independent și de a rezolva singuri problemele. Atunci când copiii se confruntă cu o problemă, un părinte „cu o viziune de ansamblu“ răspunde prin a întreba: «Cum vei rezolva problema și ce vei face diferit data viitoare?»”. Poți oferi sugestii, dar respectă procesul prin care copilul își dă seama ce trebuie să facă pentru a avea succes.