Dacă nu este tratat, diabetul gestațional poate cauza probleme de sănătate atât pentru tine, cât și pentru bebeluș. Discută cu medicul pentru a stabili un plan alimentar care să te ajute să păstrezi glicemia la un nivel echilibrat.
Ce este diabetul gestațional
„Diabetul gestațional este un tip de diabet care apare în timpul sarcinii, atunci când o femeie nu a avut diabet de tip 1 sau de tip 2, înainte de a rămâne însărcinată“, spune Laura Hieronymus, doctor în practică de asistență medicală și vicepreședinte al programelor de îngrijire a sănătății la Asociația Americană de Diabet.
La fel ca și diabetul obișnuit, care nu este legat de sarcină, diabetul gestațional este o afecțiune care face ca nivelul de zahăr din sânge să devină anormal de ridicat. În cazul diabetului, organismul nu folosește zahărul (cunoscut și ca glucoză) pentru energie așa cum ar trebui, astfel încât glicemia nu se află la un nivel normal. Diabetul gestațional înseamnă, în mod specific, că apare pentru că ești însărcinată.
Vestea bună este că acest tip de diabet poate fi gestionat cu un tratament adecvat. Este important să știi dacă ai sau nu diabet gestațional, pentru ca medicul să-ți poată urmări îndeaproape glicemia și pentru a preveni problemele de sănătate care vă pot afecta pe amândoi.
Atunci când ești însărcinată, testarea diabetului este o practică standard, care are loc între săptămâna 24-28, chiar dacă este a doua sau a treia sarcină și nu ai dezvoltat diabet gestațional anterior. Este vorba despre: testul de provocare a glucozei și testul de toleranță la glucoză.
Care sunt cauzele diabetului gestațional
Potrivit Asociației Americane de Diabet, cauzele exacte ale diabetului gestațional sunt necunoscute. Însă, anumiți hormoni de sarcină pot bloca producția de insulină și creșterea excesivă în greutate ar putea fi vinovați, potrivit medicului Yvonne Bohn de la Providence Saint John’s Health Center, din Santa Monica, California. „Capacitatea organismului tău de a metaboliza glucoza este afectată dacă ai o greutate crescută“, spune Bohn. „De asemenea, placenta eliberează un hormon numit hPL (lactogen placentar uman), care, practic, poate afecta capacitatea organismului de a absorbi glucoza. Asta este ceea ce se numește rezistență la insulină“.
Insulina este un hormon care ajută la controlul zahărului din sânge și deplasează glucoza din sânge pentru a fi folosită ca energie. Pentru a menține nivelul de zahăr din sânge optim, în timpul sarcinii, organismul (în special pancreasul) încearcă să producă mai multă insulină. În cazul în care nu reușește să facă asta, ajungi să ai diabet gestațional.
Cum afectează diabetul gestațional copilul
Bebelușul nu ar trebui să fie afectat dacă diabetul gestațional este diagnosticat și tratat. Însă, fără tratament, diabetul gestațional ar putea duce la:
- Greutate mare la naștere (macrosomie fetală).
- Naștere prematură.
- Risc mai mare de cezariană.
- Risc mai mare de rănire a umerilor bebelușului în timpul nașterii (din cauza dimensiunii mai mari).
- Niveluri foarte scăzute de glucoză în sânge.
- Probleme de respirație.
- Risc mai mare de obezitate și diabet de tip 2 în viitor.
Ce este prediabetul
„Prediabetul este atunci când nivelul de glucoză din sânge (zahăr din sânge) este mai mare decât în mod normal, dar nu încă suficient de mare pentru a fi diagnosticat ca diabet“, spune Hieronymus. A avea prediabet înseamnă că ai un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, precum și alte afecțiuni. Dacă ești diagnosticată cu prediabet la începutul sarcinii, ai un risc mai mare de a dezvolta ulterior diabet gestațional. Un diagnostic de prediabet la începutul sarcinii rezultă, de obicei, dintr-o glicemie, dimineața, pe nemâncate, de 110 mg/dL, spune Hieronymus. În cazul în care primești un diagnostic de prediabet în timpul sarcinii, medicul îți va monitoriza mai des glicemia și ar trebui să fii foarte atentă cu privire la propriul aport de zahăr și carbohidrați.
Diabetul gestațional: simptome
Diabetului gestațional este depistat cu ajutorul testelor, dar există și câteva semne care pot fi asociate cu acesta:
- Setea excesivă sau gura uscată.
- Urinare frecventă.
- Greață (aceasta ar putea fi greu de diferențiat de grețurile matinale obișnuite).
- Oboseală.
- Infecții frecvente, cum ar candidoza, infecțiile urinare și infecțiile cutanate.
- Vedere încețoșată.
„Cu toate acestea, aceste simptome sunt comune la orice persoană care este însărcinată, astfel încât pot fi ratate dacă le pui pe seama sarcinii“, spune Hieronymus.
Factorii de risc pentru diabetul gestațional
Deși orice sarcină poate duce la apariția diabetului gestațional, există anumiți factori care te pot expune la un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Printre aceștia se numără:
- Ai peste 35 de ani.
- Ai prediabet.
- Ai un indice de masă corporală un de 30 sau mai mare înainte de a rămâne însărcinată.
- Ai sindromul ovarelor polichistice
- Ai un istoric familial de diabet de tip 2.
Cum se tratează pentru diabetul gestațional
„Deoarece diabetul gestațional netratat este nesănătos pentru o femeie și pentru bebelușul ei, este esențial să se înceapă rapid tratamentul”, spune Hieronymus. Dacă ești diagnosticată cu diabet gestațional, medicul te va monitoriza mai des pe tot parcursul sarcinii. În plus, îți va recomanda un plan alimentar pentru a ține glicemia sub control.
„Tratamentul include întotdeauna un plan de masă individualizat și o activitate fizică moderată și regulată. Va include probabil o automonitorizare zilnică a glicemiei“, spune Hieronymus. Vei primi instrucțiuni despre cum să-ți monitorizezi glicemia. Va trebui să o verifici de mai multe ori pe zi, după mese, pentru a te asigura că este la un nivel sănătos.
„Acest lucru te va educa cu privire la alimentele pe care le consumi și care declanșează creșterea glicemiei”, spune Bohn. Femeile cu semne de diabet gestațional trebuie să mănânce mai multe proteine și legume și mai puțini carbohidrați.”
În plus, pe lângă o alimentație sănătoasă, exercițiile fizice pot ajuta. Poți face 30 de minute de mișcare, pe zi, cel puțin trei zile pe săptămână. Excepție face cazul în care ai o afecțiune care restricționează activitatea fizică, dar pentru asta discută cu medicul. Exercițiile fizice în sarcină ar putea include mersul pe jos, înotul și yoga prenatală.