Sunt foarte contagioase și apar mai des la copii. Adenovirusurile sunt frecvente în locurile cu grupuri mari de copii, cum ar fi grădinițele și școlile. Se răspândesc cu ușurință când cineva care este infectat tușește sau strănută. Picăturile care conțin virusul zboară în aer, apoi aterizează pe suprafețele pe care copiii le ating.
Adenovirusurile: semne și simptome
Există mai multe tipuri de adenovirusuri, unele dintre ele găsindu-se și la animale, dar oamenii nu le contractează de obicei de la acestea.
Adenovirusurile pot provoca o gamă largă de simptome din diverse boli, acestea incluzând următoarele:
- Tuse.
- Febră.
- Curgerea nasului.
- Dureri în gât.
- Dureri de cap.
- Glande umflate.
- Conjunctită.
- Vărsături.
- Diareea care devine apoasă și începe brusc.
- Crampe abdominale.
Simptome rare
Simptomele mai puțin frecvente ale infecțiilor cu adenovirus ar putea include infecții ale vezicii urinare sau infecții ale sistemului nervos.
Simptomele unei infecții urinare includ:
Urinare frecventă.
- Arsuri sau dureri la urinare.
- Sânge în urină.
Simptomele unei infecții a creierului sau a măduvei spinării (cum ar fi meningita și encefalita) pot include:
- Greață și vărsături.
- Febră.
- Dureri de cap.
- Rigiditate a gâtului.
Cauzele adenovirusurilor
Adenovirusurile sunt agenți infecțioși care se răspândesc de la o persoană infectată la alta. Acestea pot provoca boli ușoare (cum ar fi o infecție respiratorie) și, mai rar, boli grave (cum ar fi meningita). Sfârșitul iernii, primăvara și începutul verii sunt cele mai frecvente anotimpuri pentru infecțiile cu adenovirus, deși acestea pot apărea oricând în timpul anului.
La copii, adenovirusurile se răspândesc în mod obișnuit prin:
- Infecțiile respiratorii se răspândesc atunci când lichidul din gură, gât sau plămâni care conține virusul este expulzat prin tuse sau strănut asupra unei alte persoane.
- Adenovirusurile pot trăi timp de mai multe ore pe jucării, blaturi, mânere de ușă și alte obiecte. Copiii le pot contacta prin atingerea obiectelor contaminate, apoi prin ducerea mâinilor la nas, gură sau ochi, fără a se spăla în prealabil.
- Infecțiile tractului digestiv se răspândesc prin transmitere orală-fecală. Asta înseamnă că cei mici nu se spală corect pe mâini după ce au folosit baia sau au mâncat alimente sau au băut apă contaminate.
Copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 2 ani care se află în creșe și grădinițe sunt cei mai susceptibili de a contracta infecții cu adenovirus. La copiii cu vârsta sub 5 ani, infecțiile cu adenovirus afectează cel mai frecvent tractul digestiv.
Cum se diagnostichează adenovirusurile
Atunci când copilul nu se simte bine, medicul ar putea cere probe din diferite regiuni ale corpului (cum ar fi ochii, gâtul, scaunul, sângele sau urina), pentru a identifica prezența adenovirusurilor. Pentru diagnosticarea adenovirusurilor recoltarea ar trebui să se facă în termen de șapte zile de la debutul simptomelor.
Infecții respiratorii
În acest caz, pentru a evalua agentul patogen (germenul) care stă la baza unei infecții respiratorii, se va obține o probă prin tamponarea părții din spate a gâtului, prin nas sau prin gură.
De asemenea, medicul poate solicita o probă de spută. Acest lucru implică tusea cu mucus pentru evaluarea de laborator.
În anumite circumstanțe, ar putea fi solicitată și o probă de sânge pentru a diagnostica adenovirusurile.
Infecții oculare cu adenovirusuri
Dacă există dovezi clinice ale unei conjunctivite sau ale unei infecții oculare ale corneei, se va lua o probă de tampon conjunctival, pentru evaluarea de laborator.
Tratarea adenovirusurilor la copii
Nu există un tratament medical specific (cum ar fi medicația antivirală) pentru a trata o infecție cu adenovirus. Tratamentul medical este de ajutor ameliorarea simptomelor, iar o bună hidratare prevenirea complicațiilor (cum ar fi deshidratarea).
Sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a-ți ajuta copilul să se simtă mai bine, prevenind complicațiile grave ale infecției. Aceste intervenții depind de vârsta, simptomele și starea generală de sănătate a copilului.
- Încurajează consumul de lichide. Apa, laptele praf, laptele matern sau lichidele care conțin electroliți sunt recomandate pentru rehidratarea copiilor. Dacă vezi că nu poate reține lichidele, ar putea fi necesara spitalizarea, pentru a i se administra lichide și electroliți intravenos. Evită să dai copiilor mici zaharuri, băuturi carbogazoase sau energizante și sucuri cu îndulcitori, pentru rehidratare.
- Încurajează o alimentație sănătoasă, după cum sunt tolerate. Dacă are diaree, roagă medicul să îți dea o listă cu tipurile de alimente care ajută ca aceasta să se oprească.
- Administrează medicamente prescrise de medic pentru a trata simptomele, cum ar fi inhalatoarele (bronhodilatatoare), care ajută la deschiderea căilor respiratorii și îmbunătățesc fluxul de oxigen în plămâni. Bronhodilatatoarele pot fi, de asemenea, administrate prin intermediul unui mini-nebulizator.
Prevenirea adenovirusurilor
Există câteva modalități obișnuite de a ajuta la prevenirea îmbolnăvirii din cauza virusului, acestea includ:
- Spălarea meticuloasă a mâinilor (cel puțin 20 de secunde, apoi clătește-i mâinile cu apă cât mai caldă posibil).
- Evitarea atingerii feței, ochilor, nasului sau gurii (cu excepția cazului în care tocmai mâinile sunt abia spălate).
- Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave.
- Nu scoate copilul din casă acasă atunci când este bolnav. Roagă-l să-și acopere gura atunci când tușește sau strănută.
- Evitarea împărțirii paharelor și a tacâmurilor (pentru a contribui la protejarea celorlalți de infecție).