Adriana Nicolae a discutat despre alergii și impactul lor asupra vieții la DePărinți.ro | Parenting 2.0 cu Laura Cosoi: „Aș recomanda ca mamele să fie atente dacă în familiile lor există alergii”

Adriana Nicolae a discutat despre alergii și impactul lor asupra vieții la DePărinți.ro

Prezența ei la interviul din această săptămână nu este întâmplătoare. Săptămâna 23-29 iunie este Săptămâna Mondială a Alergiilor 2024 și „se concentrează pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la alergiile alimentare, o problemă importantă de sănătate care afectează milioane de oameni din întreaga lume”, potrivit invitatei noastre.

Deși alergiile alimentare sunt adesea asociate cu copiii, adulții pot dezvolta și ei noi alergii care apar mai târziu în viață sub influența anumitor factori precum modificările hormonale, infecțiile sau tulburări ale sistemului imunitar. Ai mai jos informații prețioase care pot salva vieți sau pot simplifica rutina familiilor cu copii alergici.

-Care este diferența între alergia alimentată și intoleranța alimentară?
-Ambele sunt reacții adverse declanșate de consumul de alimente. Numai că atunci când vorbim despre alergiile alimentare discutăm și despre participarea activă a sistemului imunitar. Alergiile alimentare sunt produse printr-o reacție care are la bază o contribuție a sistemului imunitar, fie prin anticorpi, fie prin celulele acestuia. Intoleranța este de cele mai multe ori cauzată de defecte de digestie, care apar pe parcursul prelucrării alimentelor. Fie nu ai anumite enzime, fie sunt din cauza conținutului unor substanțe prezente în alimente. Discutăm aici despre amine biogene și foarte cunoscută este histamina, intoleranța la histamină.

De menționat este faptul că ea apare la câteva minute până la 2 ore după consumul alimentului și poate să fie cauzată de cantități foarte mici. Pe de altă parte, la intoleranță este nevoie fie de consum repetat, fie de o cantitate mare, iar reacțiile nu se întâmplă atât de rapid.

Care sunt primele semne ale unei alergii alimentare

Adriana Nicolae spune că alergia nu trece de la sine. Din păcate, episoadele de criză pot să fie din ce în ce mai severe. De asemenea, trebuie spus că există o legătură puternică între alergiile alimentare și dermatita atopică și între cele două și alergiile respiratorii, rinite alergice și astm.

Copiii cu alergii alimentare au mai multe șanse de a dezvolta astm bronșic, iar dacă au ambele afecțiuni le crește riscul de reacții alergice severe. 

Primele semne în cazul unei alergii alimentare

-Când ne dăm care că avem o alergie la un aliment? Care sunt primele semne?
-Există o capcană în care poți să cazi. De exemplu, poți consuma același aliment de mai multe ori și abia la o terță întâlnire cu el să apară o reacție alergică. Când vorbim despre alimente obișnuite, lapte, ou, pește, cereale care conțin gluten, nucifere, arahide, aici tabloul clinic este destul de evident. Consumi și la scurt timp începi să ai simptome. În 80% dintre situații apare o urticarie sau poți să ai umflate buzele, pleoapele ori alte segmente ale corpului. Începi să ai dureri abdominale, crampe, verși în jet, ai scaune explozive.

În cazul anafilaxiei, te confrunți cu sufocare, limbă umflată, nu poți să înghiți, scoți un sunet metalic atunci când tragi aer în piept sau tușești, ai respirație șuierătoare, spune medicul Adriana Nicolae.

-Care sunt vârstele la care se testează un copil pentru alergii alimentare?
-Există mitul ăsta că nu poți avea alergii alimentare dacă ești sugar. Mamele își dau seama de o alergie cu mecanism imediat până la vârsta de 6 luni când copilul de regulă este alăptat. Dacă primește o formulă de lapte, atunci poate avea o reacție alergică la una dintre proteinele din compoziție. La diversificare vorbim despre cantități mici de mâncare care nu pot provoca o reacție foarte amplă, dar și așa se poate întâmpla mai ales la copiii care intră în grupe de risc. Înseamnă că acel copil provine dintr-o familie care are foarte mulți alergici, are dermatită atopică. Copilul poate să reacționeze chiar de la prima întâlnire cu alergenii în dermatită pentru că pielea descuamată este ca o poartă dechisă.

Ai aici toate edițiile sezonului 2 DePărinți.ro | Parenting 2.0, emisiune disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.

De ce a crescut atât de mult numărul alergiilor în ultimii ani

Acest val de alergii la alimentele menționate mai sus este tocmai din cauza faptului că specialiștii au recomandat la un moment dat ca părinții să introducă alimente alergene în alimentația celor mici la vârsta de doi sau chiar trei ani. S-a constatat că aceasta a fost o greșeală. Sistemul imunitar al sugarului nu este atât de vehement la a respinge aceste proteine cu care trebuie să se familiarizeze. Concluzia este că până la vârsta de 1 an ar trebui introduse toate alimentele potențial alergenice care se consumă în casa bebelușului.

-E adevărat că un copil se poate înroși instant dacă îi pui cu lingurița în colțul gurii un aliment la care este posibil să fie alergic?
-După cum am spus, dacă el apucă să fie sensibilizat alergic, da, poate să apară de la prima întâlnire cu alimentul. Poate să apară o reacție foarte rapidă. Aici discutăm despre alergia cu mecanism imediat, care e și cea mai periculoasă.

Ce sunt alegiile întârziate și alergiile la medicamente

Dacă în cazul alergiilor de severitate mare putem să vorbim despre anafilaxie, e bine de știut că există și alergii cu mecanism întârziat. În acest caz pot apărea manifestări pe piele sau digesive, la 24 – 72 de ore după contactul cu un aliment.

-Cum se manifestă alergiile la medicamente?
-Din nou discutăm despre ceea ce se cheamă sensibilizare alergică adică nu ai cum să fii alergic la o substanță cu care organismul tău nu a venit în contact. De cele mai multe ori ai simptome ca urticaria sau umflarea zonelor corpului la capătul unui tratament antibiotic. La prima întâlnire cu o substanță nu discutăm despre o alergie adevărată. Ea poate să fie ulterior verificată prin testare cutanată sau prin analize din sânge. Oricum ar fi, trebuie întrerupt medicamentul și de cele mai multe ori aleasă o altă clasă.

-Perioada în care oamenii au dezinfectat tot ce au atins, perioada pandemiei, a dus la o creștere a numărului alergiilor?
-Categoric, aici discutăm despre așa numita teorie a igienei. De la utilizarea unei game foarte largi de substanțe dezinfectante, parfumuri, coloranți, conservanți, până la abuzul de antibiotice, întreruperea brutală sau prea devreme a alăptării, tulburările microbiotei intenstinale, toate au dus la creșterea incidenței alergiilor.

Astmul se poate moșteni și de cele mai multe ori apare până la vârsta de 5 ani

-Care este povestea cu astmul? Sunt copii care se nasc cu o predispoziție?
-Îl poți moșteni. Indiferent de specializare, medicul va întreba dacă în familie există cineva care a avut alergii sau astm. De cele mai multe ori, poți începe cu dermatită atopică, alergii alimentare și după vârsta de 1 an jumătate, chiar 5, încep să iasă la iveală alergiile respiratorii precum astmul și rinita alergică.

Cu toate acestea, respirația șuierătoare, wheezing-ul, după episoade repetate ridică suspiciunea de astm. De cele mai multe ori este indentificat un virus sau o bacterie ca și cauză declanșatoare. Medicul este însă cel care stabilește diagnosticul corect.

Ce este alergia la proteina din lapte și cum se manifestă

Laptele ca alergen alimentar figurează în top opt, nouă alergene în prima poziție uneori, alteori în primele trei. Cea mai mare problemă este însă că manifestarea acestor afecțiuni alergice, cu mecanism întârziat, nu pot fi confirmate prin niște teste concrete.

După apariția simptomelor de vărsături, scaune moi, balonare, constipație, prima dată medicul verifică să nu fie vorba despre o viroză sau infecție bacteriană. Ulterior se verifică inflamația de la nivelul tractului intestinal. Există însă și niște teste, similare celor prin înțepătură, care se fac pentru alergia imediată, mai spune Adriana Nicolae.

-Cum depistăm alergia la proteina din lapte? Când ar trebui mamele să se îngrijoreze?
-Mamele care alăptează se îngrijorează de cele mai multe ori atunci când copilul lor începe să refuze sânul, să aibă scaune cu mucus sau scaune cu sânge ori verzi, diareice, constipație. Multe dintre ele, fără să mai apeleze la nimic, exclud lactatele din alimentația lor, soia și carnea de vită. E primul gest pe care îl fac. Se întâmplă să se potrivească uneori, alteori nu e vorba despre alergie la proteina din lapte și să fie un alt aliment. Devin frustrate, îngrijorate, exclud multe și se înfometează efectiv. Asta nu este cea mai bună strategie.

Cum se face reintroducerea lactatelor în alimentație

Dacă lactatele au fost scoase din alimentația mamei și starea sugarului s-a îmbunătățit considerabil în câteva săptămâni, se reintroduce o cantitate mică, 30 ml de lapte, sub supravegherea pediatrului. În cazul în care reapar simptomele, durata dietei restrictive e mult mai lungă. Copilul este reevaluat pentru a reintroduce lactatele.

Dacă nu este posibil, regulile sunt foarte stricte. Copilul va fi diagnosticat ca fiind alergic cu potențial de anafilaxie. Viața lui și a familiei se va schimba complet. El va avea trusă de urgență și medicația salvatoare de viață. Aceasta e sub forma acelor autoinjectoare care există și în România. Ele trebuie să fie asupra alergicilor pentru că sunt de o importanță majoră.

Alergiile se pot estompa după o anumită vârstă

Alergiile alimentare reprezintă o problemă de sănătate complexă și în evoluție, care poate afecta pe oricine, la orice vârstă. Cu toate acestea, vestea bună din partea specialiștilor este că ele se pot și estompa.

-Există o vârstă la care se estompează sau trec alergiile?
-Da, categoric da. Alergiile alimentare se estompează în mod natural și aici vorbim despre lapte, ouă, cerealele care conțin gluten și soia. Vârsta poate să varieze către doi, trei sau chiar cinci ani. Există și situații extreme când se mențin toată viața, dar la aceste alimente situațiile sunt foarte rare. Nu același lucru putem spune despre arahide, susan, nucifere care s-ar putea să rămână toată viața.

Din păcate, pentru că am intervenit cu tot soiul de substanțe în dezinfectare și igienizare, numărul alergiilor este atât de mare azi. De asemenea, mediul urban poluat, schimbarea obiceiurilor alimentare, încălzirea globală, și ele au contribuit în mod negativ la această gamă atât de mare de alergii cunoscute astăzi.

-Care este sfatul specialistului pentru mame legat de prevenție în alergii în 2024?
-Să fie atente dacă în familiile lor există alergii. În acel moment este bine să comunice lucrul acesta și ginecologului, apoi să fie atente la pielea copilului. Aș indica să nu se trateze pe grupurile de mame. Ar fi bine să ajungă în cabinet, să nu apeleze la diete ultrarestrictive nici pentru ele, nici pentru copil.