Alergiile sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar. Acestea apar atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unor substanțe străine inofensive numite alergeni, cum ar fi acarienii, polenul, părul de animale de companie și alimentele. Prin urmare, tratamentele sunt, de obicei, concepute pentru a suprima reacția alergică, astfel încât copilul să poată fi expus în siguranță la alergeni sau să trateze simptomele atunci când acestea apar.
Potrivit unui studiu realizat anul trecut și publicat de cei de la National Center for Health Statistics , aproape 1 din 5 copii (18,9%) are o alergie sezonieră, 10,8% au eczeme, iar 5,8% au o alergie alimentară. Băieții (20%) sunt mai predispuși să aibă o alergie sezonieră decât fetele (17,7%). Copiii cu vârste cuprinse între 6-11 ani au cele mai multe șanse de a dezvolta eczeme (12,1%). Ei sunt urmați de cei din grupa de vârstă 0-5 ani (10,4%) și de copiii de 12-17 ani (9,8%).
Alergiile la copii: ce simptome apar
Printre cele mai frecvente simptome care apar în rândul copiilor se numără:
- nas înfundat, strănut, mâncărime nazală, secreții nazale, mâncărime la nivelul urechilor sau al cerului gurii;
- ochi roșii, mâncărimi și lăcrimare;
- pete roșii pe piele, cu mâncărimi, uscăciune;
- urticarie;
- dificultăți de respirație, tuse, respirație șuierătoare.
Atenție, alergiile alimentare pot pune viața copilului în pericol. De aceea, este important să recunoști simptomele unei reacții alergice alimentare. Acestea se manifestă, de obicei, sub formă de pete roșii în zona gurii, pe mâini sau pe abdomen, însoțite de mâncărimi.
Totodată, e important să recunoști și semnele unei alergii puternice care se poate transforma în anafilaxie:
- umflarea gâtului sau a limbii și senzația de sufocare;
- respirație șuierătoare, probleme de respirație sau senzație de apăsare în piept;
- erupție cutanată sau urticarie generalizată;
- mâncărime severă a pielii;
- dureri de stomac, vărsături sau diaree;
- puls slab sau bătăi slabe ale inimii;
- pierderea controlului vezicii urinare;
- confuzie sau agitație;
- amețeală sau leșin.
Anafilaxia poate apărea la câteva secunde, minute sau ore după expunerea la un factor declanșator, și necesită asistență medicală imediată.
Care sunt cauzele alergiilor la copii
Specialiștii susțin că principala cauză a alergiilor la copii este istoricul familial. Dacă unul dintre părinți are o alergie, este posibil ca și copilul să moștenească această sensibilitate. În plus, prezența unei alergii sau existența unei afecțiuni, precum astmul, pot crește sensibilitatea copilului și pot determina apariția altor tipuri de alergii.
O altă cauză a alergiilor la copii poate fi expunerea micuțului la diverse medicamente puternice(antibiotice) în primele luni de viață.
Alergiile la copii: factorii declanșatori
Pentru a putea gestiona alergiile la copii, e important să identifici și să eviți pe cât posibil factorii declanșatori. Printre cei mai frecvenți se numără:
- în interior – acarieni de praf, animale de companie, mucegai și gândaci;
- în aer liber – polen, iarbă, ambrozie, mucegai, insecte care mușcă;
- animale de companie – păr, salivă sau urină de la animalele de companie;
- alimente – arahide, ouă, lapte, grâu, soia, nuci, pește, crustacee;
- medicamente – antibiotice, analgezice, vaccinuri.
Cum gestionezi alergiile la copii
Încă de la început trebuie menționat faptul că alergiile nu se vindecă. Iar tratamentele sunt pentru ameliorarea simptomelor și pentru gestionarea acestora, nu pentru tratarea alergiilor în sine. Însă, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a-l ajuta pe copil să treacă mai ușor peste perioadele în care alergiile sunt mai ”agresive”.
- dacă micuțul este alergic la praf sau polen, evită să-l lași să petreacă prea mult timp afară, mai ales în lunile de vârf. Iar când iese, ar fi indicat să poarte mască;
- șterge regulat praful din casă și asigură-te că jucăriile și cărțile din camera lui sunt curățate mereu de praf;
- ține animalele de companie departe de patul și dormitorul copilului;
- aerisește în mod corespunzător spațiile de locuit din interior;
- spală regulat hainele, lenjeria de pat și jucăriile de pluș;
- folosește un dezumidificator pentru a reduce umiditatea în interior sub 50%;
- filtrează aerul cu un aparat de aer condiționat sau cu un purificator de aer;
- elimină sursele de umezeală din interior care pot duce la apariția mucegaiului;
- renunță la covoare, dacă este posibil. Dacă nu, aspiră-le regulat, cam o dată la două zile;
- pe timpul nopții, închide ferestrele din dormitorul copilului;
- încurajează copilul să bea cât mai multe lichide pentru a se hidrata corespunzător;
- nu pune plante în dormitorul copilului.
În cazul alergiilor alimentare sau la medicamente, vei evita total să-i oferi produsele care-i provoacă reacții alergice. La alimente, medicii recomandă scoaterea lor din meniul copilului pentru o perioadă de cel puțin șase luni. După aceasta se reîncearcă reintroducerea treptată.
De asemenea, dacă micuțul este alergic la părul de animale, vei evita să-l expui.
Ce medicamente poate prescrie medicul alergolog
Ca și medicație, medicul îi poate prescrie histaminice care să calmeze simptomele precum strănutul, mâncărimile sau senzația de nisip din ochi.
Mai există și varianta imunoterapiei, adică a injecțiilor pentru alergii, recomandate în special copiilor cu astm sau febra fânului. Injecțiile sunt un amestec de diverși polenuri, mucegaiuri, păr de animale și acarieni la care copilul este alergic.
Acestea nu conțin medicamente precum antihistaminice sau corticosteroizi. Se injectează în țesutul gras din spatele brațului și nu este dureroasă. Se administrează săptămânal sau de două ori pe săptămână până când se tolerează o doză maximă. Aceasta se numește doză de întreținere. Poate dura aproximativ un an pentru a ajunge la doza de întreținere. În acest moment, frecvența injecțiilor poate fi redusă la o dată la două săptămâni și, în cele din urmă, la o dată pe lună. Atenție, imunoterapia are și efecte secundare, motiv pentru care se face doar la recomandarea medicului.