Regurgitarea este normală la bebeluși, mai ales la cei cu reflux. Acesta are loc în primele două luni de viață. Mai mult de jumătate dintre bebeluși regurgitează atunci când au reflux. Aceștia sunt cei care traversează această perioadă cu puțin efort și disconfort.
Ce este refluxul silențios la bebeluși
În cazuri mult mai grave, vorbim despre acel reflux care cauzează dureri, afectând calitatea vieții în cazul bebelușilor. Cei care regurgitează sunt diagnosticați cu reflux, însă există și micuți care nu ajung la acest pas. Acest semn are denumirea de reflux silențios.
Bebelușii care experimentează refluxul silențios prezintă și alte probleme gastrointestinale. Aceștia sunt hrăniți și îngrijiți deficitar. Pentru că nu regurgitează, simptomele pot fi confundate cu cele ale colicilor și tratamentul este administrat incorect.
Care sunt cazuele refluxului silențios la bebeluși
Refluxul are loc atunci când conținutul din stomac revine pe esofag. Bebelușii care regurgitează vor împrăștia lapte matern sau formula, după caz. Pentru cei cu reflux silențios, conținutul rămâne blocat în esofag.
Motivul pentru care bebelușii au reflux este pentru că se nasc cu mușchii sfincterului esofagian prea puțin dezvoltați. Sunt mușchii responsabili pentru închiderea și deschiderea esofagului pentru a permite trecerea fluidelor. Refluxul este întâlnit adesea la nou-născuți, din moment ce acești mușchi tind să crească pe măsură ce timpul trece.
Bebelușii cu probleme neurologice sau născuți prematur au un risc crescut de reflux pe o perioadă mai lungă de timp. Refluxul dispare de la sine în primul an de viață, dar câteodată este nevoie de intervenții medicale în acest sens.
Simptomele refluxului silențios la bebeluși
Micuții care prezintă simptome ale refluxului silențios nu regurgitează după masă. Au probleme în a fi hrăniți, ceea ce întârzie creșterea în greutate și pierderea grăsimilor sănătoase. În cazuri foarte grave vorbim și despre malnutriție. Creșterea inadecvată și menținerea unei greutăți optime pe parcursul copilăriei poate fi un semn al refluxului.
Există câteva simptome pe care le poți lua în considerare în cazul în care bebelușul se confruntă cu reflux silențios. Printre acestea se numără: iritabilitate, probleme cu somnul, congestie nazală, strănut cronic, arcuirea spatelui în timpul hrănirii, refuzul hraneri, apnee, respirație șuierătoare.
Tratamentul în cazul refluxului silențios la bebeluși
Dacă consideri că cel mic are reflux silențios, este important să discuți fiecare pas cu medicul pediatru. Acesta va putea determina dacă simptomele pot fi controlate sau este nevoie de intervenție medicală. Există câteva strategii care pot alina bebelușii cu reflux silențios.
Porții mai mici și dese
Hrănirea unui bebeluș cu reflux silențios poate fi cu adevărat o provocare. Cei care sunt hrăniți la sân pot traversa mai ușor această perioadă. De asemenea, nu este recomandată hrana formată din lapte praf. Este important ca cel mic să fie hrănit o dată la două-trei ore în momentele de veghe. Poate ai putea să reduci și numărul de porții pe care i le oferi.
Caută tetine cu găuri mai mici pentru a-i fi de ajutor bebelușului în acest sens. Există sticle care sunt special create pentru a reduce aerul care intră în gura nou-născutului atunci când este hrănit.
Ține bebelușul în poziția verticală după masă
Dacă ții copilul în poziție verticală atunci când îl hrănești, dar și la 30 de minute după masă se pot reduce simptomele refluxului. Dacă îl lași la joacă sau la somn imediat după hrană este posibil să regurgiteze sau să aibă arsuri stomacale. Evită să lași bebelușul în scaunul de mașină sau pe un scaun de masă și nu-i permite să se “lenevească” imediat după hrănire. Acest lucru poate cauza compresie abdominală.
Nu aștepta până la sfârșitul mesei pentru ca bebelușul să râgâie, arată Parents.com. Ajută-l în acest sens de mai multe ori în timpul mesei. Preferabil de două ori pentru a minimiza presiunea gastrică și disconfortul.
Pediatrii recomandă să aștepți până la vârsta de 6 luni pentru a-i oferi mâncare solidă. Dacă bebelușul prezită simptome de reflux, întreabă medicul dacă îi poți introduce în dietă cereale. Le poți adăuga în laptele pe care i-l oferi doar dacă există recomandări precise în acest sens.
Modificări în dieta mamei
Dacă alăptezi, poate fi de ajutor să știi că o anumită cantitate din ceea ce consumi ajunge și în laptele matern. Așa cum anumite băuturi sau mâncăruri îți pot crea disconfort, același lucru se aplică și în cazul bebelușilor. Cafeina, ciocolata sau usturoiul pot provoca reflux. Cel mic poate avea intoleranță și la produsele de soia sau chiar ouă, spun cei de la Healthline.com.
Dacă observi o modificare în comportamentul bebelușului după ce consumi anumite alimente, consideră că acestea trebuie eliminate din dieta ta. Poate ar fi bine să te gândești la schimbări și în cazul anumitor obiceiuri de hrănire. Similar, angorjarea sânilor poate să creeze dificultăți pentru bebeluș să se relaxeze. Rezultă astfel că vor înghiți mai mult aer.
Cei mai mulți bebeluși vor scăpa de reflux până la vârsta de 12 luni. Există și situații excepționale cât situația durează 18 luni. Indiferent de situație, nu uita să discuți fiecare etapă cu medicul pediatru sau cel care se ocupă de nou-născut. Îngrijorările despre procesul de hrănire sau creștere necesită evaluare imediată.