Depresia la adolescenți: cum o recunoști și cum o tratezi

În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

Cum se manifestă depresia la adolescenți

Depresia la adolescenți poate fi dificil de recunoscut, deoarece simptomele  pot fi confundate, de multe ori, cu schimbările tipice ale comportamentului din această perioadă a vieți. Totuși, există anumite indicii care pot sugera prezența unei probleme mai grave.

O stare de tristețe sau iritabilitate persistentă. În cazul în care adolescentul este mereu trist, pe punctul de a plânge sau este de iritat, s-ar putea să se confrunte cu depresie.

Izolare socială. Depresia se manifestă și prin izolarea adolescentului de prieteni, grupuri și familie. Deseori, acesta își pierde interesul pentru activitățile obișnuite sau pentru hobby-uri.

Are fluctuații de greutate. Fie că slăbește foarte tare și repede, fie că se îngrașă, fluctuațiile de greutate sunt semne că poate fi în depresie. Iar pe lângă acestea, i se poate modifica și apetitul.

Probleme cu somnul. Nu vorbim de problemele normale de somn, în care adolescentul are tendința de a pierde nopțile pe diferite dispozitive. E vorba despre tulburări de somn pe care nu le poate controla și pe care nu și le dorește.

Nu are energie și este obosit. În situația în care oricât de mult ar dormi, adolescentul este mereu obosit, fără un pic de energie, atunci ar putea fi un semnal de alarmă.  

Are dificultăți de concentrare. Cel mai evident semn că ceva nu este în regulă cu adolescentul, este schimbarea care apare în situați școlară. În momentul în care adolescentul nu se mai poate concentra și își pierde interesul pentru învățare, ar trebui să vorbești cu el.

Are un comportament autodistructiv. Gânduri de moarte, comportament autodistructiv sau tentative de sinucidere sunt simptome extrem de serioase și necesită intervenție imediată.

Cauze și factori de risc ale depresiei la adolescenți

Depresia la adolescenți poate avea multiple cauze și, în cele mai multe cazuri, este rezultatul unei combinații de factori genetici, psihologici și de mediu. Printre factorii de risc se numără:

-istoricul familial de depresie. Riscul este mai mare dacă un membru al familiei apropiate a suferit de depresie.

-traume sau stres.  Evenimentele  stresante, cum ar fi divorțul părinților, moartea unui iubit sau abuzul fizic sau emoțional, pot declanșa depresia.

-probleme la școală sau în relații. Dificultățile academice sau relaționale pot contribui la sentimentele de inadecvare și la scăderea stimei de sine.

-probleme de sănătate. Afecțiunile cronice de sănătate pot, de asemenea, să crească riscul de depresie.

Cum se tratează depresia la adolescenți

Tratamentul depresiei la adolescenți poate presupune terapie, medicamente antidepresive sau o combinație între cele două. Ca părinte, e foarte important să menții legătura cu specialiștii  și să alegi cea mai bună metodă de tratament.

Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală sunt două ”tratamente” care și-au demonstrat eficiența în tratamentul depresiei adolescenților.

În cazul în care situația este gravă, specialiștii pot recomanda și administrarea medicamentelor antidepresive. Acestea trebuie luate sub stricta supraveghere a unui medic, având în vedere efectele secundare și riscurile asociate.

Nu în ultimul rând, pentru ca tratamentul să aibă succes, adolescentul are nevoie de tot sprijinul familiei.