Parentingul autoritar se bazează pe control și putere. Părinții care adoptă acest stil tind să stabilească reguli clare și să aștepte conformitate totală fără a oferi explicații sau a permite un dialog. Ei răspund la nesupunere cu pedepse, cel mai adesea, fără să ofere în schimb afecțiune sau susținere emoțională.
Psihologul Diana Baumrind a descris parentingul autoritar ca fiind unul dintre stilurile de parenting recunoscut pentru abordarea sa strictă și controlul ridicat. În timp ce acest stil poate avea anumite beneficii, el vine și cu dezavantaje semnificative care pot influența dezvoltarea pe termen lung a copilului.
Beneficiile parentingului autoritar
Există multe motive pentru care părinții pot folosi un stil parental autoritar. Pentru unii, poate fi o tendință culturală sau un rezultat al propriei educații. Alții pot considera că o abordare strictă este cea mai bună modalitate de a obține în ascultare.
Unele cercetări au indicat faptul că stilurile parentale sunt influențate de trăsăturile de personalitate ale părinților, de temperamentul copilului și de nivelul de sprijin social.
Iată, așadar ce beneficii poate avea parentingul autoritar
Disciplină și comportament exemplar
Nu există nicio îndoială că acei copii crescuți în stilul autoritar pot fi cei mai cuminți dintr-o încăpere. Parentingul autoritar stabilește reguli clare și așteptări ferme. Ceea ce poate oferi copiilor un sentiment de structură și ordine. Acest mediu strict poate contribui la dezvoltarea disciplinei și a responsabilității personale în rândul copiilor.
Succes academic
Cercetările au arătat că micuții crescuți de părinți autoritari performează mai bine în mediile academice. Iar asta deoarece disciplina strictă presupune o etică a muncii riguroasă și un respect pentru autoritate.
Risc scăzut de comportamente riscante și periculoase
Datorită regulilor stricte și supravegherii atente, copiii crescuți într-un mediu autoritar sunt mai puțin predispuși să se angajeze în comportamente riscante precum consumul de droguri, alcool sau activități delincvente la vârsta adolescenței.
Dezavantajele parentingului autoritar
Pe de altă parte, parentingul autoritar are și câteva dezavantaje. Acestea se pot observa, mai degrabă, la vârsta tânără sau adultă.
Lipsa autonomiei
Unul dintre principalele dezavantaje ale parentingului autoritar este restricția dezvoltării autonomiei personale. Copiii sunt adesea descurajați să exploreze decizii independente și pot deveni dependenți de direcția și aprobarea părinților.
Probleme emoționale
Stilul autoritar poate conduce la probleme emoționale, inclusiv anxietate, depresie și stima de sine scăzută. Copiii pot simți că valorile lor personale sunt subminate, ceea ce îi face să fie mai puțin siguri pe ei și pe abilitățile lor.
Relații părinte-copil tensionate
Comunicarea într-o familie cu un stil autoritar este adesea unilaterală. Părinții care aplică pedepse aspre și nu oferă suport emoțional adecvat pot să creeze un mediu familial tensionat și distanțat.
Comportament rebel
Deși pe termen scurt părinții obțin conformitatea, pe termen lung, copiii crescuți într-un mediu extrem de controlat pot dezvolta comportamente de rebeliune. Aceasta poate include comportamente anti-sociale în adolescență sau respingerea valorilor și normelor părintești în viața adultă.
Lipsa competențelor sociale
Fiind crescuți într-un mediu în care nu sunt încurajați să își exprime liber opiniile sau să interacționeze deschis cu alții, copiii pot avea dificultăți în dezvoltarea competențelor sociale necesare pentru a menține relațiile interpersonale în afara contextului familial.
În timp ce structura și disciplina impuse de parentingul autoritar pot oferi un mediu stabil, efectele pe termen lung pot fi restrictive și adesea dăunătoare dezvoltării emoționale și sociale a copilului. Este important ca părintele să găsească un echilibru între menținerea regulilor și încurajarea unui mediu în care copiii să se simtă valorizați, ascultați și sprijiniți în dezvoltarea lor personală.