Cercetătoarea Thea Ionescu spune că școlarii trebuie lăsați să calculeze pe degete. Cum îi ajută această metodă în dezvoltare

Cercetătoarea Thea Ionescu spune că școlarii trebuie lăsați să calculeze pe degete

„Pentru ca un creier să poată abstractiza are nevoie de multe exemple clare, iar clare înseamnă concrete. Și, dacă și fac lucrul respectiv, pentru creier e cel mai ușor, e modalitatea naturală de a învăț”, a spus Thea Ionescu, cercetător în cadrul Laboratorului de Psihologia Dezvoltării de la acelaşi departament, unde coordonează grupul Flexibilitate şi Cogniţie Ancorată, potrivit edupedu.ro.

Thea Ionescu condamnă într-un fel modalitatea de predare a unor profesori și învățători. Ea spune că abstractizarea informațiilor nu îi ajută deloc pe elevi să-și dezvolte abilitățile cognitive.

„Dacă abstractizăm conținutul și mergem doar pe dictare, îi e foarte greu creierului să înțeleagă despre ce e vorba și consumă resurse cu a înțelege la ce se referă numerele alea, la ce se referă propoziția asta, la ce se referă anii ăștia de domnie”, a mai spus Thea Ionescu.

Reprezentarea concretă a lucrurilor și locurilor din jur reprezintă de fapt cheia spre o învățare corectă și eficientă.

„Știu învățătoare care din clasa a III-a le interzic copiilor să numere pe degete. Dar trebui să-i lași să-și folosească mâinile și degetele. Tocmai asta dovedesc studiile în mod repetat că avem ancorată cogniția în corp. Adică trebuie să mă lași să pot să-mi folosesc corpul ca să înțeleg mai bine din gesturi. Și acest lucru trebuie să se întâmple și mai târziu. E adevărat, nu sărim și dansăm și numărăm pe degete tot timpul, dar găsești ancorare socială, găsești ancorare emoțională, te legi de cunoștințele pe care le au, că și aceasta este o ancorare în experiență anterioară.”

Ce le lipsește de fapt profesorilor care doar le dictează elevilor lecția

Thea Ionescu spune că felul de predare atât de rigid al unor profesori vine din faptul că nu fac foarte multă practică înainte de a ajunge la catedră.

„Eu nu-i formez direct pe profesori, dar sigur am colegi care-i formează foarte bine pe profesori. O posibilă problemă e că ei nu fac atât de multă practică. Revenind la faptul că eu am făcut liceul pedagogic, eu am prins și 5 ani. Am avut o zi de practică pe săptămână. Deci profesorii ar trebui să aibă de la bun început contact cu elevii. Ar să fie învățați să gândească ce e o programă, cum o fac? Cum îmi gândesc lecția?

Care-i rolul planului dacă ți-l faci bine. Planul îți dă lecția, dar asta nu înseamnă că numai te duci și dictezi.”

Întrebată ce ar trebui să facă școala pentru a educa cetățeni funcționali, Thea Ionescu a spus că un cetățean funcțional este acel om care gândește mereu cu mintea lui și nu să se ia după cei din jur.

„Cred că ar trebui să ne gândim foarte bine ce intră în acel nivel. Ce trebuie să știe ca să fie cetățean funcțional. Eu cred că trebuie să gândească cu mintea lui oricând. Când trebuie să-și cumpere ceva, când trebuie să voteze, când decide să se căsătorească sau nu.

Și atunci probabil ar trebui pornit de la cum îl echipăm pe copil ca să ajungă adultul care gândește cu mintea lui. Aici cred că nici la nivel internațional nu sunt răspunsuri. Ar trebui să ne gândim poate nu neapărat la conținuturi. E important să știm cum îl punem să pe copil învețe acele conținuturi și să le gândească.

Nu contează cât conținut, cât mai mult, ce atitudini cultivăm, inclusiv față de învățare. Trebuie să-i lași spațiu să greșească și să-l ajuți să corecteze greșeala.

Trebuie să vorbim nu doar despre cum predăm română, ci și despre la ce mă ajută română? La ce mă ajută fizica? Nu despre câte teorii știu, ci despre cum mă ajută ele să înțeleg lumea în care trăiesc.”