Cum afectează rețelele sociale sănătatea mintală a adolescenților

Cum afectează rețelele sociale sănătatea mintală a adolescenților

În Regatul Unit, Legea privind siguranța online urmărește să protejeze copiii de conținutul dăunător din social media. Anul trecut, Uniunea Europeană a aprobat Legea privind serviciile digitale. Printre altele, a introdus mandate mai stricte care cer companiilor să elimine conținutul ilegal de pe site-urile lor web. În 2021, Corpul Serviciului de Sănătate Publică din SUA a cerut companiilor de social media să acorde prioritate sănătății și bunăstării adolescenților în „toate etapele dezvoltării produsului” lor.

Factorii de decizie politică sunt greu de schimbat. Majoritatea dovezilor științifice privind impactul rețelelor sociale și al altor activități online asupra sănătății mintale a adolescenților sunt inconsecvente. Unele studii ar putea raporta efecte similare, cum ar fi mici corelații negative între timpul petrecut pe rețelele sociale și măsurile de bunăstare.

Ar putea exista multe motive pentru care psihologii, psihiatrii, oamenii de știință și alții nu au reușit să obțină o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă de fapt. Mulți au cerut evaluări mai detaliate și obiective ale activităților în care utilizatorii se angajează în timpul lor din online. O astfel de problemă este abordată parțial de aplicațiile care urmăresc timpul petrecut de oameni pe anumite platforme. Alții spun că ceea ce face o persoană vulnerabilă la impactul negativ al rețelelor sociale trebuie să fie mai bine înțeles. Sănătatea mintală a adolescenților este un subiect care ar trebuie să-i preocupe din ce în ce mai mult pe părinți.

Cum ajung smartphone-urile să creeze dependență

Aproape fiecare adolescent are acum un cont pe cel puțin o platformă de socializare. Ei folosesc rețelele sociale pentru a discuta cu prietenii. Pentru a împărtăși experiențe și pentru a spune lumii despre ei înșiși. Cu toate acestea, fără să-și dea seama, se dezvoltă o dependență.

Jessica Holzbauer, asistent social clinic autorizat la Huntsman Mental Health Institute, explică modul în care smartphone-urile creează dependență, prin design. „Primim o eliberare de dopamină în creier când luăm telefonul sau ne conectăm la rețelele sociale”, spune ea. Folosirea aplicațiilor sociale înseamnă, în esență, să îți antreneze creierul să creadă că te recompensezi de fiecare dată când ridici dispozitivul.

Impactul negativ al rețelelor sociale

Este adevărat că utilizarea aplicațiilor sociale îți poate afecta negativ sănătatea mintală?

„Pe scurt, da, rețelele sociale pot avea consecințe negative asupra sănătății noastre mintale”, spune Holzbauer. „Tânăra generație a crescut cu rețelele sociale și cu capacitatea de a vedea orice, oricând și oriunde. Capacitatea noastră de a tolera suferința așteptării a fost erodata, deoarece putem găsi pe Google răspunsul la aproape orice întrebare. Nu mai trebuie să așteptăm să știm cine a fost actorul care l-a jucat pe Ron Burgundy în Anchorman. Sau unde să găsim cea mai apropiată bibliotecă”.

În multe privințe, rețelele sociale au eliminat barierele dintre utilizator și public, cu implicații de anvergură. „Putem să acționăm din impuls. Să postăm ceva pe rețelele sociale care poate reflecta un sentiment sau un gând în acel moment. Din păcate, acel lucru poate să nu fie adevărat pentru noi o zi mai târziu”, spune Holzbauer. „Când sinele mai echilibrat revine la conducere, te poți confrunta cu rușine sau regretul că ai postat ceva la impuls”.

Utilizatorii sunt dependenți de satisfacția instantanee

De asemenea, conținutul poate fi filtrat. Editat și aranjat înainte de a fi postat, ceea ce poate duce la difuzarea unor standarde de neatins. Utilizatorii sunt dependenți de satisfacția instantanee și, în unele cazuri, își bazează valoarea sau imaginea pe imaginile pe care le văd. Pe cantitatea de aprecieri pe care le primesc la postarea lor.

„Informațiile pe care adolescenții le transmit sunt un factor. Un alt factor îl reprezintă informațiile pe care le primesc”, spune Holzbauer. „Rețelele sociale le oferă acces la imagini, oameni și idei pe care altfel nu le-ar putea accesa. Acesta poate fi un lucru foarte pozitiv, dar știm că poate avea și consecințe negative”.

Un studiu recent de la Facebook a constatat că Instagram are efecte dăunătoare în rândul unei părți din milioanele de utilizatori tineri, în special asupra adolescentelor. Constatările au indicat că Instagram agravează problemele legate de imaginea corporală pentru una din trei adolescente.

Semne de avertizare legate de sănătatea mintală a adolescenților

Acest lucru nu înseamnă că păstrarea la distanță a adolescenților de rețelele sociale îi va împiedica să aibă tot felul de gânduri. În schimb, este un apel pentru părinți să fie conștienți de ceea ce fac copiii lor în mediul online. Să caute orice schimbări în comportamentul copilului lor.

„Dacă copilul tău începe să-și concentreze prea mult atenția pe rețelele sociale în detrimentul interacțiunilor din viața reală, părinții ar trebui să fie îngrijorați”, spune Holzbauer. „Cel puțin, acest lucru ar trebui să declanșeze o conversație despre comportamente. Trebuie să se asigure că nu există probleme mai grave, cum ar fi hărțuirea, anxietatea sau altele”.

Părinții ar trebui să caute, de asemenea, comportamente care nu sunt neapărat legate de rețelele sociale care pot semnala o problemă. Dacă un adolescent se comportă diferit, pare dezinteresat de viață sau spune că nu vrea să trăiască, ar trebui luate măsuri. Poate fi o conversație dificilă, dar le-ar putea salva viața.

Părinții nu sunt singurii care ar trebui să fie în alertă. Prietenii ar trebui să fie și ei atenți. Ei pot chiar să aibă o perspectivă mai bună asupra situației. Împărtășesc experiențe în rețelele sociale și văd conținut similar. Un lucru pe care toți adolescenții ar trebui să-l știe este că, dacă un prieten pare să se gândească la sinucidere, nu ar trebui să-l eticheteze ca fiind ceva „dramatic” sau că doar caută atenție.

Sfaturi pentru o utilizare sănătoasă a rețelelor sociale

Știm cu toții cum funcționează algoritmul. Cu cât te uiți mai mult la telefon, cu atât va trimite mai mult conținut convingător pentru a-ți împiedica privirea să se mute în altă parte. Este greu să scapi de obiceiurile de a verifica TikTok sau Instagram. De a da refresh constant pentru a vedea mai multe. Cu toate acestea, este important să îți iei un timp pentru sănătatea mentală și fizică. Părinții pot da un bun exemplu prin propriul lor comportament virtual.

Adolescența timpurie se caracterizează prin modificări hormonale de amploare, precum și modificări fiziologice în întregul corp. În același timp, au loc tot felul de schimbări neuronale, cognitive și sociale. Aceste schimbări ar putea face mediile din social media, cum ar fi Snapchat sau TikTok, deosebit de atrăgătoare, dar și cu un impact mare asupra sănătății mintale.

Mai multe studii de psihologie a dezvoltării au arătat, de exemplu, că adolescenții, în special cei aflați la începutul și mijlocul adolescenței, acordă o importanță sporită capacității de a interacționa cu semenii lor și asupra a ceea ce cred alții despre ei. Alte studii sugerează că, deși copiii mici tind să se vadă pozitiv pe ei înșiși, pe măsură ce devin adolescenți, ideile lor despre ei se aliniază cu felul în care îi percep ceilalți. Mai multe studii au arătat că a fi respins sau a nu fi inclus într-un mediu are un impact mai mare asupra stării de spirit pentru cei aflați la începutul și mijlocul adolescenței decât pentru persoanele cu vârsta peste 25 de ani.

Aprobarea socială din mediul online

Rețelele sociale oferă noi modalități pentru adolescenți de a cuantifica aprobarea socială. De exemplu, prin numărul de „aprecieri” pe care le primesc după ce postează ceva online, sau prin câte secunde, minute sau ore trebuie să aștepte înainte de a primi feedback. Pentru unii, posibilitatea de a urmări în mod constant feedback-ul de la colegi ar putea crește anxietatea cu privire la valoarea de sine sau poate amplifica impactul părerilor celorlalți. Unii cercetători au propus că inovațiile digitale, cum ar fi jocurile sau platformele de social media, inclusiv TikTok, ar putea chiar să influențeze dezvoltarea sentimentului de sine a adolescenților, modul în care percep ei opiniile celorlalți despre ei sau ce obiceiuri dezvoltă în jurul utilizării rețelelor sociale.

Până acum, investigarea rolului mediilor online în creșterea problemelor de sănătate mintală la tineri a fost o provocare. Din cauza faptului că companiile de social media sunt, în general, reticente în a-și împărtăși datele cu cercetătorii. Dar problemele de sănătate mintală experimentate în adolescență pot afecta pe cineva în fiecare etapă a vieții. Aproximativ 48% dintre persoanele cu o tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia, întâmpină primele simptome înainte de 18 ani. În plus, noile tehnologii digitale vor continua să apară.