De ce ne plictisim și cum să depășim acest sentiment

Oamenii caută mereu noutatea. Îți place să descoperi lucruri, să încerci experiențe noi, să creezi. Dar oricât de activă ai fi, plictiseala tot apare din când în când. Poate într-o ședință care pare interminabilă, într-o zi de weekend fără planuri sau în mijlocul unei activități repetitive.

Cercetările din psihologie arată că plictiseala nu este o simplă lipsă de ocupație, ci o stare mentală complexă caracterizată prin lipsă de interes sau lipsă de motivație și de implicare în ceea ce te înconjoară. Când te plictisești, devii neliniștită, iritabilă și te simți deconectată de la ceea ce faci. Corpul reacționează și el prin faptul că te simți obosită, lipsită de energie și cu mintea în ceață.

Psihologii subliniază că plictiseala frecventă poate avea efecte serioase asupra sănătății mentale. Studiile au arătat că persoanele care se confruntă des cu plictiseala sunt mai predispuse la anxietate, depresie, scăderea performanței la școală sau la serviciu și chiar la izolare socială. În unele cazuri, plictiseala persistentă poate duce la comportamente nesănătoase, precum consumul de substanțe, impulsivitate sau nevoia de a căuta mereu senzații tari doar pentru a rupe monotonia.

Cum îți dai seama că ești plictisită

Primul pas pentru a înțelege plictiseala este să o recunoști. Uneori se strecoară subtil, alteori devine apăsătoare. Printre semnele clare se numără:

• lipsa interesului față de activitatea în care ești implicată;
• nevoia constantă de a verifica ora sau telefonul;
• visatul cu ochii deschiși și pierderea concentrării;
• tendința de a amâna lucrurile importante;
• implicarea în activități mecanice, fără sens, cum ar fi derularea nesfârșită a rețelelor sociale.

Aceste semne arată că mintea ta caută altceva, de exemplu, o provocare, o schimbare, un sens.

CITEȘTE ȘI: Plictiseala la copii: de ce copiii au nevoie de plictiseală pentru a-și dezvolta creativitatea

Ce spun specialiștii despre cauzele plictiselii

Psihologii au încercat să înțeleagă de ce apare plictiseala și de ce unii oameni sunt mai predispuși la ea decât alții.
O explicație frecventă ține de nevoia de noutate. Mintea umană este atrasă de lucruri noi, iar atunci când ceva devine repetitiv, interesul scade. Studiile arată că atunci când oamenii văd imagini negative în succesiune, aleg ulterior una pozitivă. Dar, surprinzător, același efect apare și invers, adică prea multe experiențe pozitive una după alta duc, la un moment dat, la plictiseală.

Un alt factor important este atenția. Când te plictisești, îți pierzi capacitatea de a te concentra. Mintea rătăcește, începe să viseze sau să se refugieze în gânduri fără legătură cu prezentul. Lipsa atenției și plictiseala se alimentează reciproc: nu te poți concentra pentru că ești plictisită, iar plictiseala crește pentru că nu ești atentă.

Cercetătorii vorbesc tot mai des și despre o nouă teorie, numită „efectul Goldilocks”, care explică plictiseala prin nepotrivirea dintre nivelul de implicare pe care ți-l dorești și cel pe care îl ai în realitate. Dacă o activitate este prea ușoară, te plictisești. Dacă este prea dificilă, te pierzi și renunți. Ai nevoie de acel echilibru „perfect”, nici prea mult, nici prea puțin, la fel cum fetița Goldilocks își dorea terciul „nici prea fierbinte, nici prea rece”.

CITEȘTE ȘI:  Impactul ascultării muzicii asupra creierului. Ce efecte benefice poate avea acest hobby

Ce se întâmplă când plictiseala devine o trăsătură de personalitate

Unii oameni par să se plictisească mai repede decât alții, chiar și în contexte interesante. Psihologii spun că aceștia au așteptări prea mari de la viață sau caută mereu senzații intense. Dacă te aștepți ca fiecare zi să fie plină de evenimente extraordinare și de satisfacții profunde, realitatea, care e adesea simplă și previzibilă, te va dezamăgi.

Pe de altă parte, dacă eviți provocările și cauți doar confortul, rutina va deveni rapid apăsătoare. În ambele cazuri, plictiseala devine o consecință a nepotrivirii dintre așteptări și realitate.

Cum poți transforma plictiseala într-o oportunitate

Deși pare un inamic, plictiseala îți transmite un mesaj important: ceva din tine are nevoie de altceva. Nu trebuie să o eviți, ci să o folosești ca semnal de reajustare:

• ajustează-ți așteptările. Acceptă că nu toate activitățile pot fi captivante. Unele sunt simple și repetitive, dar necesare. Când le privești realist, scade frustrarea și crește toleranța la disconfort.
• alege activități potrivite scopului tău. Ceea ce e plictisitor într-un context poate fi plăcut în altul. O carte citită singură poate fi relaxantă când vrei liniște, dar frustrantă când cauți interacțiune. Gândește-te ce-ți dorești în acel moment și alege activitatea care se aliniază scopului tău.
• găsește sensul în lucrurile mărunte. Chiar și o sarcină banală poate deveni interesantă dacă îi oferi o semnificație personală. De exemplu, gătitul ca moment de relaxare, nu doar ca obligație.
• fă loc curiozității. În loc să cauți distracții rapide, încearcă să explorezi o idee, o activitate sau un subiect nou. Creierul tău se activează când înveți ceva diferit, oricât de mic ar fi pasul.
• folosește momentele de plictiseală pentru introspecție. Uneori, tăcerea și monotonia sunt cele care îți arată ce-ți lipsește cu adevărat. Poate ai nevoie de creativitate, de sens sau doar de odihnă.

Plictiseala la copii – oglinda adulților

În parenting, plictiseala copiilor este adesea privită ca un semn că trebuie să le oferi mai multe activități. Însă psihologii spun contrariul: plictiseala este esențială pentru dezvoltarea emoțională. Când copilul tău nu are nimic de făcut, mintea lui începe să creeze, să imagineze, să caute soluții.

La fel este și pentru tine. Dacă înveți să tolerezi momentele de liniște, fără stimulare constantă, îți vei redescoperi capacitatea de a gândi liber și de a fi creativă.

CITEȘTE ȘI: Colina: cel mai bun nutrient pentru creier, vital pentru memorie, învățare și concentrare