Potrivit studiului Youth Risk Behavior Survey al Centrelor pentru Controlul Bolilor din America, numărul tinerilor care au experimentat "sentimente persistente de tristețe sau deznădejde" a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând la 42% în 2021.
La nivelul regiunii europene, Organizația Mondială a Sănătății susține că tulburările de depresie și anxietate se încadrează în primele 5 cauze ale poverii globale a bolii în rândul copiilor și adolescenților. Suicidul reprezintă principala cauză de deces în rândul copiilor cu vârsta între 10–19 ani din țările cu venituri mici și mijlocii din regiune și a doua cauză principală în țările cu venituri mari. Studiul efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2016 arată că până la 10% dintre băieți și 14% dintre fete cu vârsta de 11 ani au raportat „că se simţeau trişti” mai mult de o dată pe săptămână în ultimele șase luni, în medie, în 28 de ţări europene, membre ale OCDE.
Generația anxioasă: cum poți gestiona acest fenomen
În cartea „Generația anxioasă”, autorul Jonathan Haidt explică ce crede că se află în spatele acestei creșteri a tristeții copiilor și adolescenților. De asemenea, el mai explică și ce măsuri pot lua părinții pentru a-și proteja copiii.
Limitează timpul petrecut în fața ecranului, în special în social media
Un factor major care contribuie la creșterea anxietății și a tristeții în rândul copiilor este timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, în special pe rețelele sociale. Aceste platforme pot crea un mediu propice pentru compararea constantă cu ceilalți, alimentând sentimente de inadecvare și izolare.
Rețelele sociale pot amplifica presiunile sociale și pot crea o percepție distorsionată a realității. Copiii și adolescenții sunt expuși constant la imagini ideale și la vieți aparent perfecte, ceea ce poate diminua stima de sine și poate crea așteptări nerealiste. Studiile arată că timpul excesiv petrecut pe aceste platforme este corelat cu creșterea simptomelor de depresie și anxietate.
Pentru a limita impactul negativ al rețelelor sociale, este important să stabilești reguli clare privind timpul petrecut în fața ecranelor. Spre exemplu, stabilește limite zilnice pentru utilizarea dispozitivelor electronice și asigură-te că le respectă.
Încurajează-l să socializeze față în față
Promovarea interacțiunilor din viața reală este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Activitățile sociale și timpul petrecut cu familia și prietenii pot reduce semnificativ sentimentele de izolare și pot îmbunătăți sănătatea mentală. Mai mult, participarea la activități comunitare sau voluntariatul poate oferi copiilor un sentiment de apartenență și un scop.
Comunică deschis cu el
Încurajează o comunicare deschisă și sinceră cu copilul. Ascultă-i preocupările și sentimentele fără a-l judeca sau fără a-i minimaliza problemele. Întrebările deschise și discuțiile regulate despre starea lui emoțională pot ajuta la identificarea timpurie a problemelor și la găsirea soluțiilor adecvate.
Nu pune presiune pe rezultatele academice
Presiunea academică excesivă poate contribui semnificativ la sentimentele de tristețe și lipsă de speranță la copii. Este important să găsești un echilibru între performanța academică și bunăstarea emoțională. Încurajează-l să exerseze și să muncească. Laudă-l când depune efort și nu neapărat când obține o notă bună.
Încearcă să-i dezvolți un stil de viață sănătos
Un stil de viață sănătos îl ajută pe să-și mențină sănătatea mentală și emoțională. Asigură-te că are o dietă echilibrată, că face exerciții fizice regulate și că are un program de somn adecvat. Exercițiile fizice regulate pot reduce stresul, anxietatea și depresia, îmbunătățind în același timp starea de spirit și nivelul de energie. Încurajează copilul să participe la sporturi sau activități fizice care îi plac.