Studiu: parentingul cu blândețe poate fi dificil pentru părinți

Studiul despre parentingul cu blândețe

Autoarea de cărți parenting Sarah Ockwell-Smith a descris pentru theconversation.com parentingul cu blândețe ca fiind „un mod de a fi” și „o mentalitate”, cu „un accent pe sentimentele copilului”. Împreună cu Alice Davidson, profesoară de studii familiale, aceasta a realizat un studiu despre ce înseamnă parentingul cu blândețe.

Cele două au adunat date de la peste 100 de părinți din întreaga țară care au cel puțin un copil cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani. Aceștia au fost rugați să spună cum și-au crescut copiii, cum au fost crescuți de proprii părinți și cum reacționează atunci când copilul lor se comportă greșit. De asemenea, au fost întrebați dacă se identifică drept „părinți blânzi”. Pe cei care se considerau „părinți blânzi”, cele două îi mai întrebau și ”ce înseamnă părinți blânzi”?

Aproximativ jumătate din părinții implicați în studiu s-au identificat ca fiind „părinți blânzi”. Majoritatea aveau un nivel educațional ridicat. Totodată, se aflau, în principal, în grupa de vârstă 32-51 de ani. Acești părinți și-au descris  propriii părinți ca fiind „confruntaționali” și „reactivi”. În timp ce ei înșiși adoptă un stil parental „afectuos”, „conștient” și „blând”. Mulți dintre ei se străduiesc să fie părinți mai buni decât părinții lor, adesea respingând stilurile parentale ale generațiilor anterioare.

Aspectele dificile legate de parentingul cu blândețe

Studiul inițial a evidențiat că, pentru mulți părinți care au adoptat acest stil de parenting, abordarea a însemnat păstrarea calmului în situațiile dificile cu copiii lor. Și validarea emoțiilor acestora.  Cu toate acestea, părinții care adoptă parentingul cu blândețe au dezvăluit și anumite aspecte problematice. Unii se simt copleșiți și lipsiți de control, având dificultăți în a se considera competenți în rolul de părinte. De asemenea, lipsa rețelei de sprijin din partea familiei și comunității este o problemă identificată de acești părinți.

De asemenea, această abordare parentală poate fi în contrast cu așteptările sociale sau cu alte modele de parenting. Ceea ce generează conflicte interne pentru părinți în ceea ce privește alegerea corectă în creșterea copiilor.

Direcții viitoare ale cercetării

Cele două specialiste au declarat că intenționează să extindă eșantionul pentru a include părinți din grupuri etnice și sociale mai diverse. Scopul este de a investiga mai profund modul în care parentingul cu blândețe afectează pe termen lung atât părinții, cât și copiii.

În concluzie, părinții care adoptă un stil de parenting cu blândețe sunt sfătuiți să acorde atenție și propriei lor persoane. Să recunoască importanța odihnei și a găsirii unui echilibru în această abordare de parenting.