Toxiinfecția alimentară la copii. Germenii care o provoacă și cum poate fi tratată

Ce germeni provoacă toxiinfecția alimentară la copii

De cele mai multe ori, germenii care provoacă intoxicațiile alimentare includ:

• Salmonella. Poate ajunge în alimente atunci când intră în contact cu fecalele animalelor. Principalele cauze ale intoxicației cu salmonella sunt consumul de produse lactate, carne insuficient gătită și produse proaspete care nu au fost bine spălate.
• E. coli (Escherichia coli). Contactul cu bacteria E. coli se face prin intermediul alimentelor sau apei, atunci când intră în contact cu fecale de animale.
• Listeria. Aceste bacterii se găsesc mai ales în produsele lactate nepasteurizate, în fructele de mare afumate și în cărnurile procesate. Bacteria Listeria poate contamina, de asemenea, fructele și legumele, deși acest lucru este mai puțin frecvent.
• Campylobacter. Aceste bacterii infectează cel mai frecvent carnea, păsările de curte și laptele nepasteurizat, dar și pot fi întâlnite și în apă. Ca și în cazul altor tipuri de bacterii, acestea ajung de obicei în alimente prin contactul cu fecalele animalelor infectate.
• Staphylococcus aureus. Aceste bacterii (care pot fi găsite în carne, salate preparate și alimente făcute cu produse lactate contaminate) se răspândesc prin contact fizic, strănut sau tuse. Asta înseamnă că persoanele care pregătesc sau manipulează alimente pot răspândi infecția.
• Shigella. Bacteria Shigella poate infecta fructele de mare sau fructele și legumele crude. De cele mai multe ori, aceste bacterii se răspândesc atunci când persoanele care pregătesc sau manipulează alimente nu se spală pe mâini în mod corespunzător, după ce folosesc toaleta.
• Hepatita A. Oamenii se îmbolnăvesc de cele mai multe ori de acest virus în urma consumului de crustacee crude sau de alimente care au fost manipulate de o persoană infectată.
• Norovirus. Infecțiile cu norovirus se răspândesc cu ușurință de la o persoană la alta, în special în medii aglomerate, cum ar fi grădinițele și școlile.

Toxiinfecția alimentară la copii: simptome

În mod obișnuit, toxiinfecția alimentară la copii are simptome care apar între 30 de minute și 2 zile după ce cei mici au intrat în contact cu apa sau alimentele alterate, spune webmd.com. Ai putea să te confrunți cu una sau mai multe simptome precum:

• Greață;
• Vărsături;
• Diaree;
• Febră;
• Crampe și dureri abdominale;
• Senzație de slăbiciune;
• Dureri de cap.

Tratamentul pentru toxiinfecție alimentară la copii

În cele mai multe cazuri, copilul nu are nevoie de tratament, dar este bine să discuți cu medicul în cazul în care suspectezi că are toxiinfecție alimentară, pentru a ști la ce să fii atentă.

În cazul în care copilul nu poate reține lichidele pentru că vomită foarte des sau prezintă semne de deshidratare, este posibil să fie nevoie să-l duci la spital pentru a i se face o perfuzie de hidratare și pentru a primi un tratament care să oprească vărsăturile. Acest lucru ajută la înlocuirea lichidelor pe care le-a pierdut și restabilește echilibrul electroliților.

Electroliții sunt minerale, cum ar fi sodiul și potasiul, care ajută la orice, de la menținerea bătăilor normale ale inimii, până la controlul cantității de apă din organism.

În cazul intoxicațiilor alimentare grave, cauzate de anumite bacterii, cum ar fi listeria, copilul poate primi antibiotice. Pot fi prelevate culturi și trimise la laborator pentru a determina cursul tratamentului. Însă, pentru majoritatea bacteriilor, copilul nu va primi niciun medicament, cu excepția cazului în care are un sistem imunitar slabit. De asemenea, copilul poate primi medicamente pentru intoxicații alimentare cauzate de paraziți.

Cum poți ajuta copilul să treacă mai ușor peste toxiinfecție

Copiii se pot deshidrata mai repede decât adulții. Principala ta preocupare este să te asiguri că cel mic bea multe lichide. Evită să-i oferi lapte, ciocolată și băuturi carbogazoase. În cazul sugarilor, oferă-le o cantitate mică de lapte matern sau lapte praf. De asemenea, poți apela la o băutură cu electroliți. Toddlerii și copiii mai mari pot bea și apă, dar e indicat să ia înghițituri mici.

De asemenea, este util pentru copil să:

• Evite mâncarea în primele câteva ore după vărsături, până când stomacul se liniștește.
• Mănânce atunci când se simte pregătit. Oferă-i cantități mici de alimente uscate, fără grăsimi, cum ar fi biscuiți, cereale uscate, pâine prăjită și orez.
• Se odihneasă din plin.
• Nu-i dai niciun medicament pentru a opri diareea. Antidiareicele pot face ca simptomele să dureze și mai mult, iar efectele secundare pentru copii pot fi grave.

Când ar trebui să suni la medic

Este important să urmărești copilul care are toxiinfecție alimentară și să suni medicul dacă observi următoarele semne de deshidratare:

• Confuzie;
• Gură uscată sau lipicioasă;
• Sete extremă;
• Ochi care par adânciți în orbite;
• Lacrimi puține sau deloc atunci când plânge;
• Lipsa de energie;
• Nu face pipi mult sau deloc;
• Bătăi rapide ale inimii;
• Slăbiciune sau senzație de amețeală.

În mod normal, îți poți trata copilul acasă, dar este bine să vă contactezi medicul pentru:

• Copii mai mici de 5 ani.
• Copii cu afecțiuni de sănătate în curs de desfășurare, cum ar fi probleme renale.

Apelează la ajutorul unui medic în cazul în care starea copilului nu s-a îmbunătățit după 24 de ore sau dacă prezintă oricare dintre aceste simptome:

• Vărsături sau scaun cu sânge;
• Vedere încețoșată;
• Diaree și febră de peste 38,3°;
• Crampe abdominale intense, care nu dispar după scaun;
• Slăbiciune musculară;
• Probleme de respirație;
• Vărsături timp de mai mult de 12 ore;
• Furnicături în brațe.