De la ce vârstă doarme copilul singur, una dintre provocările parenting-ului modern

De la ce vârstă doarme copilul singur

”Cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, susțin experții. Iar motivul pentru care avansează o astfel de teorie este simplu. Copilul mic se adaptează mai ușor și mai rapid unei situații noi. Regula se aplică și în acest caz. Dar ce înseamnă devreme?

Academia Americană de Pediatrie recomandă dormitul copilului în aceeași cameră cu părinții până la vârsta de un an. În aceeași cameră, nu și în același pat. Un studiu realizat în 2017 de Academie sugerează că bebelușii ar trebui să doarmă în camera lor, începând cu vârsta de 4 luni. În acel studiu, bebelușii cu camere separate au dormit mai mult decât cei care au împărțit camera cu părinții lor. La 4 luni, bebelușii au dormit în medie cu 46 de minute mai mult. La 9 luni, cu 40 de minute mai mult, iar la 30 de luni, bebelușii care au dormit mai devreme în camerele lor au avut tendința de a dormi și ei mai mult.

Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că în primele luni de viață bebelușii au mai multă nevoie de noi. Și în timpul zilei, dar și în timpul nopții. Iar această realitate face destul de dificilă separarea. Ceea ce poți face este să practici co-sleeping-ul, adică să dormi în aceeași cameră cu bebelușul, dar nu în același pat.

Pe măsură ce copilul crește, discuția despre momentul în care ar trebui să înceapă să doarmă singur devine mai relevantă. În general, cam după vârsta de doi ani, mulți părinți aleg să încurajeze tranziția către un pat propriu și o cameră separată. Bineînțeles, depinde și de spațiul de care dispui, de problemele copilului sau de felul lui de a fi.

Cât timp poate dura tranziția

Dacă micuțul este sănătos, nu răcește foarte des și nu are probleme cu mâncarea, atunci s-ar putea ca tranziția să se realizeze în decursul a câtorva nopți.

În schimb, dacă cel mic răcește des sau are ceva probleme de sănătate și nu se alimentează corespunzător, tranziția s-ar putea să fie ceva mai dificilă.

Ca o regulă general valabilă, tranziția spre dormitul singur al copilului nu se face dacă este răcit, dacă îi cresc dinții sau dacă a început grădinița.

Cum poți proceda dacă vrei ca micuțul să doarmă singur

Specialiștii recomandă ca procesul de învățare a dormitului singur să se desfășoare lin, în perioadele în care starea de sănătate a copilului este bună, iar atmosfera în familie e una relaxată.

Nu grăbi procesul

Este normal ca micuțul să aibă anxietate de separare. Nu te aștepta, ca brusc, copilul să doarmă singur în camera lui din prima seara. Inițial, poți să stai lângă el până adoarme. Mai apoi, poți începe să stai pe un scaun lângă patul lui. După aceea, îi poți acorda 15-20 de minute în care să se pregătească singur de somn. În acest timp își poate aprinde lumina de veghe sau își poate lua o jucărie de pluș lângă el.

Fă tranziția interesantă

Dormitul în propriul pat nu ar trebui să sune ca o pedeapsă, ci ca o realizare. Încurajează-l și spune-i cât de distractiv va fi să aibă tot patul doar pentru el. Dacă nu e deja cumpărat, îl poți implica și pe el în alegerea unui pat. De asemenea, puteți merge împreună să cumpărați lenjeria.

Recompensează-l când reușește să doarmă singur

Poți să-i oferi o jucărie nouă cu care să doarmă sau să-i gătești mâncarea preferată. Important e să simtă că dormitul singur e un motiv de sărbătoare.

Creează o rutină de somn

Creează-i copilului o rutină de somn. Spre exemplu, începe prin a merge la baie și a se spăla pe dinți și a face duș. Mai apoi, urmează schimbarea în pijamale și citirea unei povești. Mai păstrează înca 10-15 minute pentru a vă povesti ce s-a întâmplat în ziua respectivă, după care urmează somnul. Aceste activități îi vor antrena mintea să fie pregătită pentru somn.

Asigură-te că spațiul de dormit este sigur și confortabil

În camera în care doarme copilul, temperatura nu ar trebui să depășească 22 de grade. De asemenea, salteaua ar trebui să fie fermă. În cameră nu ar trebui să fie nici dispozitive electronice precum televizor, radio, telefon sau tabletă.

Nu uita că fiecare copil este unic, iar tranziția spre dormitul copilului singur în cameră se face treptat și cu multă răbdare.