Parentingul „elicopter“. Ce este și care sunt efectele sale

Ce este un parentingul „elicopter“

Parentingul „elicopter“ se referă la un stil de parenting în care părinții sunt implicați exagerat în viața copilului lor. Concentrarea lor intensă poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a copilului. De asemenea, le poate afecta imaginii de sine și abilitățile de a face față dificultăților.

„De obicei, aceștia își asumă prea multă responsabilitate pentru experiențele copiilor lor. Asta include succesele sau eșecurile lor“, spune Carolyn Daitch, doctor, director al Centrului pentru tratamentul tulburărilor de anxietate de lângă Detroit și autor al cărții „Anxiety Disorders: The Go-To Guide for Clients and Therapists“.

Pshihologul Ann Dunnewold și autoarea cărții "Even June Cleaver Would Forget the Juice Box", spune că părintele „elicopter“ este pur și simplu exagerat. „Înseamnă să fii implicat în viața unui copil într-un mod excesiv de controlat, supraprotejat și perfecționat“, explică psihologul.

Exemple de parenting „elicopter“

Parentingul „elicopter“ se aplică adesea părinților care îi ajută pe elevii de liceu cu sarcini pe care sunt capabili să le facă singuri. De fapt, acest tip de parenting se poate aplica la orice vârstă. „În copilărie, un părinte «elicopter» ar putea să urmărească în mod constant copilul. Se poate juca mereu cu el, dirijându-i comportamentul și neacordându-i timp de singurătate“, spune Dunnewold.

În școala primară, părinții „elicopter“ ar putea face tot ce le stă în putință pentru a se asigura că un copil primește un anumit profesor sau antrenor. De asemenea, ar putea selecta prietenii și activitățile copilului. Mai mult, ar putea oferi un ajutor disproporționat la teme și proiecte școlare.

Cauzele parentingului „elicopter“ 

Parentingul „elicopter“ se poate dezvolta din mai multe motive, dar există factori declanșatori comuni.

Teama de consecințe nefaste

Părinții se pot teme de respingerea copilului lor din echipa sportivă sau de un interviu de angajare ratat. Asta se întâmplă mai ales dacă simt că ar fi putut face mai mult pentru a-l ajuta. Potrivit doctorului Deborah Gilboa, de la Ask Doctor G, „multe dintre consecințele pe care părinții încearcă să le prevină, precum nefericirea, lupta, faptul că nu excelează, faptul că muncește din greu, că nu are rezultate garantate, sunt lecții valoroase pentru copii și nu le pun viața în pericol“.

Sentimente de anxietate

Îngrijorările legate de bani, de piața muncii și de lume, în general, îi pot împinge pe părinți să preia mai mult control asupra vieții copiilor lor pentru a-i proteja. „Îngrijorarea îi poate împinge pe părinți să preia controlul. Aceștia trăiesc cu credința că își pot împiedica copilul să fie vreodată rănit sau dezamăgit“, explică Daitch.

Supracompensarea

Adulții care s-au simțit neiubiți, neglijați sau ignorați în copilărie pot supracompensa cu copiii lor. Uneori, atenția și monitorizarea excesivă încearcă să remedieze deficiența părinților în educația lor.

Presiunea de la egal la egal, din partea altor părinți

Atunci când părinții văd alți părinți prea implicați, pot declanșa un răspuns similar. „Uneori, atunci când observăm alți părinți care se ocupă excesiv de de copii, ne presează să facem același lucru“, spune Daitch. „Putem simți cu ușurință că, dacă nu ne scufundăm în viața copiilor noștri, suntem părinți răi. Vinovăția este o componentă mare în această dinamică“.

Efectele parentingului „elicopter“

Mulți părinți „elicopter“ încep cu intenții bune. „Este o linie complicată de găsit. Trebuie să fim implicați cu copiii noștri și cu viețile lor. Însă, nu atât de mult, încât să pierdem perspectiva asupra a ceea ce au nevoie“, spune Gilboa. Efectele parentingului „elicopter“ sunt foarte răspândite și pot include consecințe precum:

Scăderea încrederii și a stimei de sine

„Principala problemă cu parentingul «elicopter» este că se întoarce împotriva sa“, spune Dunnewold. „Mesajul subiacent pe care îl transmite copiilor implicarea excesivă a părintelui este: «părintele meu nu are încredere în mine să mă descurc singur»“.

Abilități de adaptare nedezvoltate

Dacă părintele este întotdeauna acolo pentru a preveni problemele copilului, acestuia îi va veni greu să facă față dezamăgirii, pierderii sau eșecului. Ca urmare, parentingul „elicopter“ poate duce la comportamente anormale.

De exemplu, un studiu, din 2018, care a apărut în Developmental Psychology, a constatat că părinții care controlează excesiv pot afecta capacitatea copilului lor de a-și regla emoțiile și comportamentul. Alte studii au constatat că copiii care au experimentat parentingul „elicopter“ au avut un sentiment de sine exagerat și impulsivitate.

Anxietate crescută

Un alt studiu, din 2014, publicat în Journal of Child and Family Studies, a constatat că parentingul excesiv este asociat cu niveluri mai ridicate de anxietate și depresie la copii. Cercetătorii au constatat că același lucru este valabil și pentru studenții de la facultate ai căror părinți erau prea implicați.

Sentimentul de îndreptățire

Copiii cărora părinții le-au ajustat întotdeauna viața socială, academică și sportivă pot deveni obișnuiți să facă întotdeauna cum vor ei. Acest lucru poate duce la un sentiment de îndreptățire.

Abilități de viață nedezvoltate

Părinții care întotdeauna leagă la șireturi copiii, le curăță farfuriile, le împachetează prânzul, le spală hainele și le monitorizează progresul școlar, chiar și după ce sunt capabili mental și fizic să facă aceaste sarcină, îi împiedică pe aceștia să stăpânească aceste abilități.