Care este diferența între FIV și inseminarea artificială: tratamente de fertilitate

Cel mai important în cazul unui tratament de fertilitate este să discuți cu specialistul în fertilitate care se ocupă de tine și el îți va explica ce tratament este cel mai potrivit pentru tine.

Ce este inseminarea artificială

Inseminarea intrauterină, cunoscută și sub denumirea de inseminare artificială, este o procedură simplă care se efectuează în cabinet. Medicul plasează sperma, care a fost colectată și procesată anterior în laborator, în cavitatea uterină. Înainte de inserare, laboratorul „curăță” spermatozoizii prin eliminarea lichidului seminal și îi face să fie mai concentrați, deci calitatea lor este lucrată.

Inseminarea artificială poate fi efectuată cu ajutorul tratamentelor de fertilitate pentru a crește funcția de ovulație sau efectuată în timpul ovulației naturale a femeii. Testele de ovulație pot fi folosite pentru a determina care este perioada propice pentru o inseminare artificială.

Spermatozoizii sunt plasați mai sus în cavitatea uterină, astfel încât să ocolească colul uterin, făcând călătoria prin trompele uterine mai scurtă. Acest lucru crește numărul de spermatozoizi care au șansa să fecundeze ovulul.

Ce este FIV

Fertilizarea in vitro (FIV) este un tratament de fertilitate sau o procedură de reproducere asistată (ART), în care sperma unui bărbat și ovulele unei femei sunt combinate în afara corpului femeii într-un laborator.

Înainte ca fertilizarea să aibă loc, femeia ia medicamente pentru fertilitate pentru a stimula ovarele și pentru a ajuta la recuperarea cu succes a ovulelor. Prelevarea ovulelor se face sub sedare, iar inseminarea se face în aceeași zi.

După fertilizare, embrionul este monitorizat cu atenție pentru a determina când trebuie efectuat transferul în uter.

Care este diferența între FIV și inseminarea artificială

Diferența cheie dintre inseminarea artificială și FIV este că în timpul inseminării artificiale, fertilizarea are loc intern. Adică, sperma este injectată direct în uterul femeii. Deci, dacă fertilizarea are succes, embrionul se implantează acolo.

În timpul procedurii FIV, fertilizarea are loc extern sau în afara uterului, într-un laborator. Spermatozoizii și ovulul sunt combinați pentru fertilizare. După acest proces, unul sau mai multe dintre aceste ovule fertilizate sunt plasate în uterul femeii. În mod ideal, ovulul fertilizat se va implanta apoi în mucoasa uterului, rezultând sarcina și nașterea unui copil la termen.

FIV are rate de succes mai mari decât inseminarea artificială. Inseminarea artificiala este însă mai puțin costisitoare decat FIV și mai putin invazivă. În general, se recomandă ca cuplurile să încerce trei proceduri de inseminare artificială înainte de a trece la FIV.

FIV și inseminarea artificială au însă câțiva factori în comun. Aceștia se referă în principal la pregătirea pentru tratament și la procesele de bază ale concepției.

Înainte de inseminare sau fertilizare, medicul poate prescrie un tratament medicamentos pentru fertilitate. Acesta poate ajuta la creșterea ratelor de succes în fertilizare sau, în cazul FIV, pentru a ajuta la ovulație și la extragerea ovulelor.

De asemenea, ambele tratamente pot include procese de folosire a spermei de cea mai înaltă calitate din probele furnizate.

Pentru ca atât FIV, cât și inseminarea artificială să aibă succes, un ovul trebuie fertilizat. Abia mai apoi el este implantat în mucoasa uterului.