Ce este Tiger parenting, unul dintre cele mai discutate stiluri de educație

Dar care tip vrei să fii? Ei bine, tiger parenting, în special, tinde să ridice provocări și să alimenteze dezbateri la fel de mult ca orice altă metodă de parenting.

Ce este Tiger parenting

Creat de Amy Chua în 2011, tiger parenting este un termen pe descris în multe pagini în cartea ei „Battle Hymn of the Tiger Mom”. În volumul ei, Chua, o profesoară de la Facultatea de Drept din Yale, susține că metoda ei strictă și deschisă de control le-a determinat pe ambele fiice să aibă succes în viață. Ea continuă să își susțină părerea că metoda ei de a crea părinți este „modul chinezesc”, conform unei recenzii din 2013, publicată în revista Human Development.

Chua a fost prima care s-a prezentat ca o mamă tigru. Dar de la publicarea cărții ei, organizații precum Asociația Americană de Psihologie (APA) au adoptat termenul și s-au referit la acest stil de parenting drept tiger parenting.

Părinții tigru, conform definiției lui Chua, sunt mame de origine chineză, sau de altă origine etnică, care sunt dornice de control și autoritare. Acest stil de parenting este văzut ca un stil aspru, solicitant și deloc empatic din punct de vedere emoțional.

Copiilor din acest mediu li se transmite mesajul că un nivel ridicat de succes, în special cel academic, vine cu orice preț. Acest lucru înseamnă că nu există timp liber, întâlniri de joacă, petreceri în pijamale sau alte activități pentru copii.

„Succesul este primul și cel mai important obiectiv în tiger parenting. Copiii se conformează adesea cerințelor părinților lor de frică pentru a nu primi pedepse. Dar și pentru a primi acceptare”, explică Souzan Swift, psiholog la Heal.

Ce este tiger parenting, potrivit specialiștilor

Copiii au nevoie de acceptare și iubire. În ceea ce privește creșterea potrivit tiger parenting, Swift spune că intenția pare a fi pozitivă. Cu toate acestea, copiii își pot lega stima de sine și acceptarea de nivelul lor de succes, ceea ce Swift spune că poate crea, de asemenea, multă presiune și stres.

În timp ce Chua se concentrează pe mamele tigru, cercetările efectuate de Su Yeong Kim au descoperit că tații tigru sunt prezenți și în familiile chinezo-americane.

Kim și echipa ei au descoperit că, pe măsură ce copiii cresc, rolul mamei tigru se diminuează. Rolul tatălui tigru va crește în schimb.

Această schimbare, au descoperit ei, a avut de-a face cu copiii mai legați de casă și de mamă în primii ani. Dar pe măsură ce copiii cresc și sunt mai implicați în lumea exterioară, tatăl lor tinde să-și asume un rol mai activ.

Cum se compară tiger parenting cu alte stiluri de parenting

Tiger parenting se inspiră din stilul de parenting autoritar, dar are și unele caracteristici ale parenting-ului elicopter. Părinții autoritari au așteptări mari, dar oferă foarte puțin sprijin.

Părinții elicopter, pe de altă parte, planează deasupra copiilor și îi salvează atunci când apar probleme. Unii părinți elicopter vor face tot posibilul pentru a preveni obstacolele pentru copiii lor, adesea interferând. Astfel încât, copilul lor să nu aibă de-a face cu dezamăgirea.

„Crearea unui părinte tigru este foarte asemănătoare cu un stil de părinte elicopter și autoritar. Poate fi supraprotector și restrictiv față de copii”, spune Alex Ly, terapeut la Clarity With Therapy.

Cu toate acestea, Ly subliniază că tiger parenting poate fi o alternativă mai bună la un stil de părinte absent sau permisiv. Poate oferi structură și direcție pentru copii. În parentingul permisiv, copiii trăiesc cu foarte puține reguli și așteptări. Unii oameni consideră că acest stil de educație este indulgent, deoarece părinților le este greu să le spună copiilor „nu”.

Dar o opțiune mai bună, spune Ly, este parentingul cu autoritate. Acesta îi oferă copilului capacitatea de a-și respecta părinții, dar îi permite totuși să facă alegeri și să învețe să fie un individ de bază.

Părinții autoritari sunt capabili să găsească un echilibru între a fi prea stricți, precum părinții tigri, și prea îngăduitori, precum părinții permisivi. Acest stil de parenting oferă copiilor multă dragoste și sprijin în timp ce stabilește linii directoare clare pentru comportament.

Cât de bine funcționează tiger parenting

Toate stilurile parentale „funcționează” într-o anumită măsură, dar asta nu înseamnă că sunt în întregime eficiente sau pozitive. Pentru a afla mai multe despre ce este tiger parenting, află și cât de bine funcționează acest stil de educație.

„Tiger parenting poate funcționa pe termen scurt. Dar el poate împiedica capacitatea unui copil de a crește și de a deveni adult”, spune Ly. Adesea, adulții care au avut părinți tigru în creștere, au încredere în sine scăzută. Întâmpină dificultăți în a face alegeri, spune el.

Swift spune că este dificil de răspuns dacă tiger parenting funcționează sau nu. Sunt mulți factori implicați, cum ar fi cultura și originea etnică. Ea spune, de asemenea, că trebuie să iei în considerare factorii moderatori. Printre aceștia se numără temperamentul copilului și convingerile și percepția lor despre iubire.

„Cu tiger parenting, puteți produce un adult de succes, productiv. Dar acel adult poate avea, de asemenea, o mulțime de stări de anxietate, depresie sau probleme de sănătate”, spune Swift.

Potrivit lui Swift, tiger parenting poate duce la multe probleme pentru copii, inclusiv:

• niveluri ridicate de presiune pentru a reuși;
• anxietate și depresie;
• scăderea valorii de sine și a încrederii în sine;
• dificultate în a obține abilitățile sociale;
• perfecţionism;
• obiective nerealiste.

Cu toate acestea, cei mai mulți experți, inclusiv Swift, spun că există câteva avantaje potențial. Creșterea unui copil cu tiger parenting poate presupune:

• productivitate crescută;
• mai multă autodisciplină;
• responsabilitate sporită;
• dorința de a reuși;
• orientare către obiective.

Dacă scopul este de a produce un adult fericit, sănătos și bine adaptat, atunci Swift spune că a fi un părinte autoritar sau tigru poate să nu fie cea mai bună abordare. „Știm că dragostea necondiționată este baza unor relații sănătoase mai târziu în viață. Așa că, dacă un copil simte că dragostea lor este condiționată de succesul său, aceasta poate duce la creșterea anxietății. A nefericirii generale și a depresiei”, explică ea.

Ce spun cele mai recente cercetări

Când vine vorba de cercetare, majoritatea datelor arată că tiger parenting nu este mai bun decât alte stiluri de parenting.

Conform unui studiu din 2013, tiger parenting nu are legătură cu performanța academică superioară. Copiii părinților tigru aveau rezultate școlare mai scăzute și o inadaptare psihologică mai mare decât copiii părinților care au fost susținuți.

Pe baza unui eșantion de 444 familii chinezo-americane, studiul a mai constatat că tiger parenting nu este un profil parental comun. Stilurile parentale au fost clasificate în patru grupuri. Acestea au fost clasificate pe baza a patru trăsături parentale negative și patru trăsături parentale pozitive.

Ceea ce au descoperit a fost că părinții tigri au obținut scoruri mari la toate cele opt trăsături (atât pozitive, cât și negative). Părinții permisivi au obținut un scor mare la toate cele patru trăsături pozitive și un scor scăzut la trăsăturile negative, inclusiv mustrarea ca mijloc de motivare.

În cele din urmă, autorii au descoperit că părinții care susțin au reprezentat cel mai mare procent de părinți în datele pe care le-au colectat și revizuit.

Un alt studiu a identificat că studenții europeni americani, pe de altă parte, sunt mai independenți de mamele lor. Ei nu sunt influențați de presiunea mamelor lor de a face mai bine, mai ales după un eșec.