7 stiluri de parenting și diferențele dintre ele

Pe de altă parte, stilul neglijent, caracterizat prin lipsa de implicare și responsabilitate, poate avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale și sociale a copilului. Fiecare dintre aceste stiluri de parenting are propriile sale avantaje și dezavantaje. Iar alegerea celui mai potrivit poate depinde de o varietate de factori, inclusiv de personalitatea copilului, contextul familial și cultura din care provin părinții.

Ce trebuie să știi despre cele 7 stiluri de parenting

Cei de la goodhousekeeping.com au realizat cu ajutorul mai multor specialiști psihologi descrierea celor 7 stiluri de parentig. De asemenea, au detaliat avantajele lor, dar și dezavantajele, acolo unde este cazul.

Stilul autoritar

Stilul autoritar este caracterizat printr-o disciplină strictă, unde părinții au așteptări ridicate de la copil. Părinții autoritari impun reguli clare și se așteaptă la respectarea lor fără discuții. Deși acest stil poate duce la respectarea regulilor, el poate limita exprimarea emoțională și creativitatea copilului. Pe termen lung, acest stil de parentig poate afecta și încrederea în sine a copilului și poate duce la un comportament de tip bully.

Stilul autoritativ

Părinții autoritativi oferă ghidare și direcție, dar sunt și receptivi la nevoile și opiniile copilului. Ei stabilesc reguli și așteptări, dar oferă și explicații și sunt deschiși la dialog. Acest stil face parte din acele stiluri de parenting asociate cu rezultate pozitive în dezvoltarea copilului.

Cercetările demonstrează în mod constant că micuții cu părinți autoritativi au mai multe șanse să se bucure de relații pozitive cu colegii lor, să aibă rezultate bune la școală și să devină independenți și autosuficienți. Față de copiii ai căror părinți au o abordare autoritară, permisivă sau neglijentă”, spune Lisa Damour, autoarea cărții ”The Emotional Lives of Teenagers”.

Stilul permisiv

Stilul permisiv se caracterizează prin flexibilitate și o abordare mai relaxată. Părinții permisivi permit, deseori,  copiilor să-și  stabilească propriile reguli și să facă alegeri. Ei nu le oferă direcție sau disciplină. Acest stil poate duce la o oarecare independență, însă specialiștii susțin că este una falsă.

Studiile arată că acei copii  crescuți de părinți permisivi sunt mai predispuși să prezinte semne de anxietate și depresie, să fie agresivi, să aibă abilități sociale proaste și să aibă rezultate slabe la școală.

Stilul neglijent

Parentingul neglijent implică lipsa de implicare și atenție față de nevoile copilului. Părinții neglijenți nu oferă ghidare, suport sau atenție. Drept consecință, copiii crescuți în acest mediu pot dezvolta probleme de atașament, pot avea dificultăți în stabilirea relațiilor sănătoase și pot suferi de o stima de sine scăzută.

De asemenea, ei pot fi predispuși la comportamente riscante în adolescență și la probleme emoționale sau comportamentale.

Stilul democratic

Stilul de parenting democratic se caracterizează printr-o abordare echilibrată și respectuoasă față de copil, combinând elemente de structură și reguli cu empatie și comunicare deschisă. Părinții care adoptă acest stil încurajează independența și autonomia copilului.

În cadrul acestui stil, regulile și așteptările sunt clar stabilite, dar sunt și discutate și adaptate nevoilor individuale ale copilului. Părinții care adoptă stilul democratic ascultă activ și validează sentimentele copilului, încurajând rezolvarea conflictelor prin dialog și negociere. Acest stil favorizează dezvoltarea încrederii în sine, a abilităților de gândire critică și a competențelor sociale.

Copiii crescuți într-un mediu democratic se adaptează mai ușor situațiilor, sunt mai  responsabili și au o bună reglare emoțională. Iar asta, deoarece au învățat să echilibreze respectul pentru autoritate cu exprimarea propriilor nevoi și idei. Prin urmare, parentingul democratic este considerat de mulți experți ca fiind unul dintre cele mai eficiente stiluri de parenting pentru promovarea unei dezvoltări armonioase și sănătoase a copilului.

Stilul elicopter

Stilul de parenting „elicopter” este caracterizat printr-o supraveghere excesivă și o implicare intensă în toate aspectele vieții copilului. Părinții care adoptă acest stil tind să fie extrem de protectori și adesea iau decizii în locul copilului. Ei intervin rapid pentru a rezolva orice problemă sau dificultate cu care acesta se confruntă.

Deși această abordare poate proveni din dorința de a-i asigura siguranța și succesul copilului, ea poate limita dezvoltarea autonomiei și a abilităților de rezolvare a problemelor. Copiii crescuți într-un stil de parenting „elicopter” pot deveni dependenți de părinți. Și pot avea dificultăți în a-și asuma riscuri sau a face față provocărilor. De asemenea, pot suferi de anxietate și pot avea o stima de sine scăzută, deoarece nu au avut ocazia să învețe din propriile experiențe și eșecuri.

Stilul de parenting bazat pe atașament

Acest stil pune accent pe crearea unei legături puternice și emoționale cu copilul. Se concentrează pe înțelegerea nevoilor emoționale ale copilului și pe răspunsul empatic la acestea. Poate favoriza dezvoltarea unei relații de încredere și siguranță emoțională.

Fiecare stil de parenting are avantajele și dezavantajele sale. Iar alegerea unuia dintre ele depinde de personalitatea fiecărui părinte, de nevoile copilului și de contextul familial.