Epuizarea maternă: simptome, cauze și recuperare

Simultan, ele pot experimenta o presiune extremă de a fi un părinte mai bun, ceea ce le poate determina să se distanțeze de proprii copii.

Ce este epuizarea maternă

Mamele care experimentează epuizare maternă o descriu ca fiind o oboseală profundă și o deconectare sau depersonalizare în relația cu copiii lor. Ele susțin că simt ca și cum ar face lucrurile în mod automat și nu simt că sunt prezente sau conectate cu copiii lor. De asemenea, multe dintre ele susțin că se simt incapabile sau inutile în rolul lor de creștere a copiilor, punându-și la îndoială capacitatea de a fi „suficient de buni” părinți.

Asemănătoare cu sindromul burnout întâlnit la locul de muncă, epuizarea maternă este o stare complexă de extenuare fizică, emoțională și mentală, plasând mamele în fața unui risc crescut de probleme de sănătate mintală și de conflicte între obligațiile de muncă și cele familiale. Iar acest fapt afectează  negativ diverse aspecte ale stării de bine.

Simptomele epuizării materne

Epuizarea maternă poate fi dificil de identificat, deoarece multe dintre simptomele sale sunt similare cu oboseala obișnuită pe care o simt majoritatea proaspetelor mame. Totuși, anumite semne pot indica o problemă mai profundă:

-oboseală extremă. Spre deosebire de oboseala obișnuită, epuizarea maternă persistă chiar și după perioade de odihnă adecvată.

-iritabilitate și anxietate. Reacții emoționale intense și neobișnuite pot fi un semn că stresul a devenit copleșitor.

–depresie și lipsa interesului pentru activitățile obișnuite. Pierderea interesului pentru hobby-uri sau activități care anterior îți făceau plăcere pot fi semne că te confrunți cu epuizarea maternă.

– diverse probleme de sănătate. Simptome fizice ca durerile de cap, problemele digestive sau imunitatea scăzută pot fi consecințe ale epuizării materne.

Epuizarea maternă: din ce cauze apare

Specialiștii pun epuizarea maternă pe seama mai multor factori contribuie la apariția ei. Iar printre cei mai frecvenți se numără:

-lipsa somnului care apare se instalează în diverse etape ale creșterii și dezvoltării unui nou-născut.

-presiunea socială și așteptări pe care le au alții sau chiar tu de la tine. Presiunea de a fi o mamă „perfectă” poate fi o povară emoțională semnificativă.

-izolare socială. De obicei, proaspetele mămici pot experimenta izolarea socială, fie din cauza schimbărilor în dinamica prieteniilor, fie din pricina restricțiilor impuse de rutina cu un copil mic.

-lipsa suportului. Fără un suport adecvat din partea partenerului sau a familiei extinse, sarcinile zilnice pot deveni copleșitoare.

Cum poți să îți revii din epuizarea maternă

Recuperarea necesită timp și adesea o schimbare în gestionarea sarcinilor zilnice și a așteptărilor personale.

Cere ajutor

Dacă ceri ajutor nu înseamnă că dai semne de slăbiciune.  Nu degeaba se spune că ”e nevoie de un sat întreg să crești un copil”. Familia, prietenii sau profesioniștii îți pot oferi suportul necesar. Trebuie doar să-l ceri și, cu siguranță, îl vei primi cu mult drag.

Odihnește-te în același timp cu copilul

Încearcă să dormi când doarme copilul. Da, ai mai auzit acest sfat, însă este unul foarte bun, și ar trebui să-l iei în considerare cât mai rapid. În plus, ar fi bine să vorbești cu partenerul și să faceți cu rândul atunci când bebelușul trece prin perioade de regres al somnului de peste noapte

Vorbește cu alte mame

Grupurile de suport pentru părinți îți pot oferi consolare și sfaturi practice. Așa că, nu ”fugi” și înscrie-te în diverse grupuri de mămici. Iar dacă nu simți că ai putea vorbi cu necunoscuți, apelează la cunoștințele tale cu copii. Este aproape imposibil ca una din mame să nu fii trecut prin situații similare.

Fă-ți timp pentru tine

Chiar și câteva minute pe zi dedicate hobby-urilor sau relaxării pot face o diferență semnificativă. Citește câteva pagini dintr-o carte sau vizionează un episod din serialul preferat. Orice altă activitate care nu are legătură cu parenting-ul te poate ajuta să te relaxezi și să uiți de problemele de mamă.

Consultă un specialist

Dacă simptomele sunt severe, un consilier sau un terapeut îți poate oferi strategii de coping și suport emoțional.