Mastita: cauze, simptome și tratament

Cauzele mastitei

Mastita apare atunci când bacteriile dăunătoare rămân blocate în țesutul mamar, declanșând o infecție. Cel mai adesea, acest lucru se întâmplă atunci când un canal de lapte din sân se înfundă și nu se drenează.

De asemenea, mastita se poate dezvolta și când germenii (fie de la suprafața pielii, fie din gura bebelușului) pătrund în sân printr-o fisură a mamelonului sau prin unul dintre canalele de lapte. Apoi, bacteriile se înmulțesc și pot provoca o infecție.

Deși orice femeie care alăptează este predispusă la mastită, există anumiți factori care pot influența mai mult apariția ei. Aceștia includ:

• Să stai prea mult timp între sesiunile de alăptare sau de pompare. Lipsa unei ore obișnuite de hrănire poate provoca angorjarea, ceea ce poate duce la înfundarea canalului.
• Prinderea sau poziționarea slabă. Ambele pot îngreuna scurgerea adecvată a sânilor de către cel mic, ceea ce poate duce la înfundarea sânilor.
• Să ai sfârcuri crăpate. Crăpăturile, rănile sau pielea deschisă facilitează pătrunderea bacteriilor în țesutul mamar.
• Purtarea de sutiene strânse. Acestea exercită o presiune suplimentară asupra sânilor, crescând riscul de înfundare.
• Mastită în trecut. Experții nu înțeleg încă de ce, dar faptul că ai avut mastită o dată, ești predispusă să o faci din nou.

Descoperă și o serie de informații utile despre cancerul mamar. Află care sunt simptomele, cum se tratează și cum poate fi prevenit.

Mastita: simptome

Pe lângă umflarea, durerea și roșeața evidente, care sunt o problemă standard în cazul unei infecții mamare, este posibil să simți sânul cald la atingere, dar și o umflătură tare sau groasă.

Este posibil să te simți epuizată (chiar mai mult decât obișnuita oboseală), abătută și slăbită. De asemenea, este posibil să ai o senzație de durere sau arsură în timpul alăptării.

Poate apărea febra, care este de 38,3°C sau mai mult și ai simptome asemănătoare gripei, precum frisoanele, care uneori pot apărea brusc.

De obicei, antibioticele orale își fac bine treaba, eliminând infecția și făcându-te să te simțiți mai bine, destul de repede. În plus, poți întreba medicul despre ce analgezice poți folosi pentre amelioarea durerii, care nu interferează cu alăptarea.

Cum se tratează mastita

Mastita este ușor de tratat atunci când este depistată la timp, dar dacă așteptați mai mult timp până discuți cu medicul poate duce la formarea de puroi în jurul țesutului infectat conform mayoclinic.org. Acesta ar putea necesita să fie drenat chirurgical.

Chiar dacă iei antibiotice, continuă să alăptezi cât mai mult posibil, începând cu sânul infectat mai întâi. Asta înseamnă de 8-12 ori pe zi.

În cazul în care este prea dureros să alăptezi la sânul infectat sau dacă bebelușul tău nu golește sânul complet, folosește o pompă pentru a extrage laptele rămas. Astfel, vei evita apariția unei alte crize.

Compresele calde, înainte alăptare, pot ajuta la încurajarea apariției laptelui, la fel ca și masarea ușoară a sânului în timp ce bebelușul se hrănește.

Este o idee bună să iei în considerare și posibilitatea de a merge fără sutien sau de a purta un sutien lejer.

Un alt remediu pe care îl poți folosi acasă este acela de a aplica pe sânul umflat, frunze de varză verde, răcită. Frunzele nu tratează infecția, dar unele cercetări indică faptul că acestea pot ajuta la ameliorarea durerii, în timp ce antibioticele își fac efectul.

Mastită sau canale înfundate: cum poți face diferența

Adesea, mastita se dezvoltă din cauza canalelor înfundate, astfel încât simptomele tind să fie mai intense. În ambele situații, pe sân poate apărea o umflătură tare, sensibilă și dureroasă. Dacă ai un canal înfundat, durerea se va limita chiar în jurul zonei respective. În cazul mastitei, întregul sân va fi dureros, umflat, va avea un aspect roșu și va fi cald la atingere.

Spre deosebire de canalele înfundate, de obicei, mastita afectează întregul corp. În plus, vei avea simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, frisoane și o senzație generală de slăbiciune sau epuizare.

Cum poți preveni mastita

Nu există o modalitate general valabilă de a nu face mastită, există o mulțime de măsuri pe care le poți lua pentru a vă reduce riscul cât mai mult posibil. Iată ce poți face:

• Asigură-te că bebelușul s-a atașat corect și stă într-o poziție bună. Dacă întâmpini probleme de atașare sau în a găsi o poziție care să funcționeze, un consultant în lactație te poate ajuta să găsești cele mai bune soluții.
• Ai grijă de sfârcurile dureroase. Îngrijește mameloanele dureroase și crăpate prin aplicarea unei creme naturale cu lanolină. Acest lucru poate ajuta la scăderea riscului de mastită.
• Alăptează des. În primele luni, ar trebui să alăptezi copilul de 8-12 ori, într-o perioadă de 24 de ore. Asigură-te că golește complet primul sân, înainte de a-l oferi pe celălalt. Dacă bebelușul doarme sau ești plecată, poți folosi o pompă.
• Rezolvă problema canalelor înfundate cât mai curând posibil. Acestea se pot transforma în mastită atunci când sunt lăsate netratate.
• Renunță la fumat. Acesta pare să crească riscul de mastită.
• Administrarea de lecitină. Este o substanța grasă, derivată din soia sau gălbenușuri de ou, care este posibil să facă laptele mai subțire și să fie mai puțin predispus la înfundare.
• Discută cu medicul. În cazul mastitei recurente, medicul ar putea testa laptele pentru a afla ce germeni provoacă mastita și ce antibiotic este mai eficient.