Tot mai mulți dintre cei care au copii, în zilele noastre, se îndreaptă către un un alt tip de parenting. Este vorba despre acest parenting cu blândețe, care are focusul bazat pe comunicare, conexiune și consistență. Totuși, de ce ar trebui să luam în calcul o astfel de metodă pentru a ne crește copiii?
Care sunt diferențele între metode
Metoda în care părinții sunt prea permisivi este recunoscută prin așteptări scăzute asupra comportamentului copilului și renunțarea la disciplină. Și chiar dacă uneori poate părea că părinții au o legătură mai bună cu copiii lor, de multe ori se lovesc de situații în care regulile și consistența în educație i-ar ajuta mult mai mult.
Pe de altă parte, părinții rigizi sunt cei care consideră parenting-ul cu blândețe prea îngăduitor și se axează pe motivare și performanțe înalte. Adesea, copiilor le sunt solicitate ore îndelungate de exersare a abilităților, în detrimentul jocului cu alți copii, a petrecerilor sau a altor activități distractive. Pe termen lung, copiii se pot confrunta cu depresie, anxietate și chiar performanțe scăzute.
Practic, parenting-ul cu blândețe se poziționează cumva între cele două stiluri de educație menționate, oferind suport și îndrumare, dar cu limite clar definite.
Ce este mai exact parenting-ul cu blândețe
Acest tip de parenting presupune blândețe în trasarea limitelor, fără ca părinții să se abată de la ideea de fermitate. Relația se bazează pe înțelegere, empatie și respect.
Părinții le oferă copiilor posibilitatea de a alege. Ei nu le dau ordine, nu le oferă recompense pentru a se obține anumite comportamente. În plus, nici nu le aplică pedepse, amenințări sau pauze de liniștire precum tehnica „time-out“. Această tehnică presupune trimiterea copilului, pentru o perioadă scurtă de timp, într-o cameră în care să fie în siguranță, pentru a se liniști singur.
Într-un articol în washingtonpost.com, conform autoarei cărții „The Gentle Prenting“, Sarah Ockwell-Smith, cei care practică parenting-ul cu blândețe țin cont, în primul rând, de vârsta copilului, atunci când abordează problemele de comportament.
Beneficiile unui parenting cu blândețe
Pentru că acest tip de educație pune în valoare trăsăturile pozitive ale copiilor, părinții trebuie să aibă grijă ca și comportamentul lor să reflecte ceea ce își doresc de la cei mici.
Prea mult stres și presiune puse asupra copiilor, le pot afecta dezvoltarea neurologică, fiindu-le greu să își controleze emoțiile.
În special pentru bebeluși și toddleri, imitarea este un mecanism important de învățare. Eforturile părinților de fi empatici, înțelegători și respectuoși reprezintă fundația pentru dobândirea viitoarelor aptitudini sociale pozitive, menționează healthline.com.
Cum pui în practică parenting-ul cu blândețe
Nu este deloc complicat să incluzi parenting-ul cu blândețe în viața de zi cu zi. Trebuie doar să ții cont de sentimentele copilului și de nivelul lui de dezvoltare. Potrivit webmed.com, părinții ar trebui să țină cont de câteva sugestii:
- Atunci când apare un comportament neplăcut, nu vorbim despre copii buni sau răi. Trebuie judecată acțiunea, nicidecum copilul, iar pentru asta, părinții trebuie să-și păstreze calmul atunci când vorbesc.
- Când vrei ceva de la cei mici, trebuie să fii fermă și specifică („Dă-mi foarfeca, te rog! Este ascuțită și te poți tăia! Îți aduc una din plastic.“).
- Oferă opțiuni limitate, în locul cerințelor („Vrei să ridici singur cărțile sau ai nevoie de ajutor?“).
- Stabilește rutine și ajută-i să se adapteze mai ușor folosind imagini. De exemplu, înainte de a merge la culcare, fă un poster cu acțiunile de dinainte, precum spălatul pe dinți, baia, cititul unei povești, apoi somnul.
- Petrece timp de calitate cu copiii. Jucați-vă cât mai mult, gătiți, faceți împreună diferite activități prin casă.