Ruptura de perineu. Cât este de gravă și cum poate fi reparată

Ce este ruptura de perineu

Ruptura de perineu apare în timpul nașterii naturale, în spațiul dintre deschiderea vaginală și anus. Practic, în timpul unei nașterii, pielea vaginului se pregătește pentru naștere subțiindu-se. Această parte a corpului este menită să se întindă și să permită trecerea capului și corpului bebelușului, fără traume. Cu toate acestea, există mai multe motive pentru care se poate produce o ruptură de perineu, care pot include:

• Un bebeluș cu o greutate mare.
• O naștere foarte rapidă (pielea nu a avut timp să se întindă și să se subțieze).
• Folosirea forcepsului în timpul nașterii.

Cât de gravă este ruptura de perineu

Există grade diferite de ruptură de perineu, care sunt determinate de gravitatea acesteia.

• Ruptura de perineu de gradul întâi. Este cea mai puțin gravă dintre rupturi. Implică o mică leziune la primul strat de țesut din jurul vaginului și din zona perineală.
• Ruptura de perineu de gradul doi. Al doilea nivel al acestei leziuni este cea mai frecvent întâlnită ruptură în timpul nașterii. Leziunea este puțin mai mare aici, extinzându-se mai adânc prin piele în țesutul muscular al vaginului și al perineului.
• Ruptura de perineu de gradul trei. O ruptură de gradul trei se extinde de la vagin până la anus. Acest tip de ruptură implică leziuni ale pielii și ale țesutului muscular din zona perineală, precum și leziuni ale mușchilor sfincterului anal. Acești mușchi vă controlează mișcările intestinale.
• Ruptura de perineu de gradul patru. Acesta este cel mai puțin frecvent tip de ruptură în timpul nașterii. Extinzându-se din vagin, prin zona perineală și mușchii sfincterului anal, până în rect, această leziune este cel mai grav tip de ruptură.

Cauzele rupturii de perineu

O ruptură de perineu în timpul nașterii poate apărea dintr-o varietate de motive. Câțiva factori care ar putea cauza o ruptură pot include:

• Dacă este prima naștere.
• Poziția copilului.
• Folosirea forcepsului sau a unui aspirator în timpul nașterii.
• Un bebeluș mare (mai mult de 2,5 kg).
• Dacă ai avut o epiziotomie.

Cum poate fi tratată

Tratamentul rupturii de perineu depinde de gravitatea leziunii. În cazul unei rupturi de gradul întâi, este posibil să nu ai nevoie de copci. Însă, în cazul unei rupturi de gradul doi, trei și patru, vei primi copci pentru a repara rana. Acestea se vor dizolva de la sine, în termen de șase săptămâni. În cazuri foarte grave, este posibil ca medicul să fie nevoit să repare leziunea sfincterului anal. De asemenea, acest lucru se va face cu copci dizolvabile. Este posibil să simți un oarecare disconfort în săptămânile de după naștere, în timp ce ruptura se vindecă. Există câteva lucruri pe care le poți face pentru a ușura acest disconfort: 

• Folosește o sticlă cu apă specială pentru a te curăța după ce ai folosit baia.
• Tamponează ușor zona cu hârtie igienică.
• Evită constipația bând multă apă și folosind un supozitor cu glicerină (cu acordul medicului).

Asigură-te că discuți cu medicul, înainte de a lua orice medicamente pentru ameliorarea durerii, mai ales dacă alăptezi. 

În cât timp se vindecă ruptura de perineu 

După o ruptură de perineu, cele mai multe femei se simt mai bine după aproximativ două săptămâni. Dacă ruptura necesită copci, acestea se vor dizolva în șase săptămâni. Între timp, fii atentă la orice semn de infecție în timp ce. Semnele unei infecții pot include:

• O scurgere urât mirositoare.
• Febră.
• Durere care nu dispare nici măcar cu medicamente.

Unele femei se confruntă cu dureri atunci când au relații intime, după ce au avut o ruptură de perineu. Dacă simți orice durere sau disconfort, discută cu medicul.

Cum poți preveni ruptura de perineu 

Epiziotomia este o procedură prin care medicul face o tăietură de la marginea deschiderii vaginale spre exterior. Aceasta are rolul de a lărgi deschiderea într-un mod controlat.

Deși o epiziotomie lărgește deschiderea vaginală, aceasta nu împiedică întotdeauna să te rupi în zona vaginului. Însă, episiotomia este adesea învinuită ca fiind unul dintre riscurile pentru o ruptură mai severă (de gradul trei sau patru). Discută cu medicul despre avantajele și dezavantajele acestei proceduri.