Depresia postnatală este un subiect foarte discutat și destul de comun printre proaspetele mămici. Ea implică o scurtă perioadă în care mama se simte deznădăjduită și plină de lacrimi în săptămâna după nașterea copilului ei. Acest sentiment trece însă după câteva zile, dacă lucrurile intră pe făgașul normal.
Ce este depresia perinatală și care sunt alte tipuri de depresie
Cu toate acestea, unele femei dezvoltă o anxietate mai pronunțată sau o stare depresivă care le afectează viața de zi cu zi și funcționarea. Aceasta este cunoscută sub denumirea de depresie perinatală sau anxietate perinatală. Acestea sunt afecțiuni mult mai grave. Din păcate, o femeie care are depresie perinatală suferă de stări grave de anxietate. Aceasta poate începe în timpul sarcinii, dar este mai frecventă în lunile următoare după naștere.
Depresia are mai multe forme din păcate, iar unele dintre ele sunt atât de severe încât e nevoie de ajutor specializat pentru a le depăși. Ai mai jos câteva dintre cele mai grave.
Psihoza postnatală (denumită uneori psihoză postpartum) este rară și implică simptome de psihoză (a nu fi în contact cu realitatea) asociate cu schimbări semnificative ale dispoziției. De obicei, începe în primele două săptămâni după nașterea copilului.
Tulburarea obsesiv-compulsivă perinatală (TOC) afectează aproximativ 2-3% dintre mame. Acest lucru implică adesea gânduri intruzive despre cum copilul e rănit și despre comportamente ritualizate pentru a controla anxietatea rezultată.
Aproximativ 10 până la 15% dintre femei vor dezvolta anxietate sau depresie în lunile de după nașterea unui copil. E important însă de menționat că depresia poate începe în timpul sarcinii și, dacă nu este tratată, poate continua și se poate agrava după nașterea copilului.
Depresia sau anxietatea perinatală este asociată cu mai mulți factori, cum ar fi antecedentele de anxietate și depresie și factori din mediul înconjurător, cum ar fi nivelul de stres sau de doza de sprijin.
Simptomele depresiei perinatale
Simptomele depresiei perinatale sunt ușor de confrundat cu semne ale depresiei comune. Tristețea, schimbările bruște de dispoziție, pierderea interesului sau a plăcerii, modificări ale apetitului sunt numai câteva dintre ele.
- Insomnie sau dorința de a dormi mereu;
- Pierderea energiei sau oboseală crescută;
- Creșterea activității fizice fără scop ori limitarea mișcărilor și a vorbirii;
- Senzația că ești o persoană lipsită de valoare sau sentimentul de vinovăție;
- Dificultate de a gândi, de concentrare sau de a lua decizii;
- Gânduri legate de moarte;
- Plâns fără un motiv anume;
- Lipsa de interes față de copil;
- Sentimente că nu ești o mamă bună;
- Frica de a vă răni copilul sau propria persoană.
O persoană care se confruntă cu depresie perinatală are de obicei mai multe dintre aceste simptome, iar acestea și severitatea lor se pot schimba. Aceste simptome pot determina o femeie care tocmai a născut să se simtă izolată, vinovată sau rușinată. Pentru a fi diagnosticat cu depresie perinatală, simptomele trebuie să înceapă în timpul sarcinii sau în decurs de un an de la naștere.
Multe femei cu depresie perinatală prezintă, de asemenea, simptome de anxietate. Un studiu a constatat că aproape două treimi dintre persoanele cu depresie perinatală au avut și o tulburare de anxietate.
Când este cazul să ceri ajutorul unui specialist
Deși nu există un test de diagnosticare specific pentru depresia perinatală, aceasta este o afecțiune medicală care este diagnosticată de medici. Este o boală reală care trebuie luată în serios, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Orice femeie însărcinată sau proaspătă mămică care se confruntă cu simptomele depresiei perinatale ar trebui să solicite o evaluare din partea unui profesionist. Medicul de familie poate da trimitere la un psihiatru sau alt profesionist în domeniul sănătății mintale.
Deși aceste afecțiuni sunt comune, nu toți medicii sunt instruiți în diagnosticarea și tratarea femeilor însărcinate sau care au născut și care se confruntă cu afecțiuni de sănătate mintală.
Evaluarea ar trebui să includă o evaluare psihiatrică și o evaluare medicală. În acest fel se pot exclude problemele fizice care pot avea simptome similare cu depresia.
Dacă depresia sau anxietatea perinatală este diagnosticată și tratată, este posibil ca simptomele ei să se amelioreze mai devreme și să fie mai puțin severă. De asemenea, este mai puțin probabil să afecteze relația dintre tine și copil.
Cercetările sugerează că tratamentul pe care majoritatea femeilor îl preferă pentru depresia sau anxietatea perinatală este o combinație între sprijinul practic și sfaturi, terapii și grupuri de sprijin.
Există multe tratamente prin terapie care s-au dovedit să funcționeze pentru toate tipurile de depresie și anxietate. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai cunoscute.