Experții spun că 15% până la 20% din populație prezintă simptome de dislexie.Aceasta apare din cauza unei diferențe în modul în care creierul procesează informațiile. Imaginile creierului arată că, atunci când persoanele cu dislexie citesc, folosesc părți diferite ale creierului decât persoanele fără dislexie, de aceea pare o muncă atât de lentă și grea.
Ce este dislexia
Dislexia este o tulburare de învățare legată de citit. Copiii cu dislexie au, de obicei, dificultăți în a citi cu acuratețe și fluență. Există mai multe tipuri de dislexie și printre acestea se numără:
- Dislexia fonologică: Dificultăți în descompunerea cuvintelor în funcție de sunet.
- Dislexia vizuală: Dificultăți în recunoașterea cuvintelor după vedere. Creierul se străduiește să își amintească cum arată cuvântul.
Dislexia de numire rapidă: Dificultăți în a numi mai multe litere și numere la rând. Aceasta ar putea fi o problemă de procesare și de viteză de citire.
Dislexia: cauze și semne
Unele dislexii sunt moștenite genetic. Asta înseamnă că un copil are șanse mai mari de a avea o problemă de citire dacă un părinte sau un frate sau o soră o are. La fel ca și alte dizabilități de învățare, dislexia se dezvoltă în urma unor probleme în partea creierului care procesează limbajul. În acest sens, cercetările arată că există diferențe în structura, funcția și chimia creierului între persoanele cu și fără dislexie, conform my.clevelandclinic.org.
Pe măsură ce un copil crește, semnele dislexiei pot include:
- Dificultate în a scrie chiar și cuvinte simple.
- Probleme în identificarea literelor asemănătoare între ele, cum ar fi „d” și „b” sau „p” și „q”.
- Reticență în a citi cu voce tare în clasă.
- Dificultăți în a pronunța cuvinte noi.
- Asocierea sunetelor cu literele.
- Dificultăți în a învăța cum se potrivesc sunetele.
- Amestecarea poziției sunetelor într-un cuvânt.
Faptul de a avea unul dintre aceste semne nu înseamnă că o persoană suferă de dislexie. Atunci când copilul are probleme în a învăța abilitățile de bază pentru citire, atunci ar trebui să fie testată pentru a vedea dacă are nevoie de ajutor specific.
Cum se diagnostichează dislexia
Dislexia se datorează unor diferențe la nivelul creierului, asta presupune că nu poate fi detectată prin teste de sânge sau analize de laborator. În schimb, se face o evaluare atentă a semnelor comune identifică o persoană cu această problemă de citire.
Evaluarea pentru dislexie ar trebui să analizeze:
- Decodarea (citirea cuvintelor necunoscute prin sondarea lor).
- Abilitățile de limbaj oral.
- Fluența și înțelegerea cititului.
- Ortografia.
- Vocabularul.
- Recunoașterea cuvintelor.
Cu cât testarea e făcută mai devreme și tulburarea de învățare este diagnosticată din timp, copilul poate învăța mai repede noi strategii de citire atunci când. Mulți copii prezintă probleme de citire înainte de clasa a treia, dar cerințele de citire cresc odată cu vârsta și este important ca orice tulburare de învățare să fie diagnosticată cât mai devreme posibil.
În prezent, nu există vreun medicament care tratează dislexia. Copiii cu dislexie pot lucra cu un specialist instruit, pentru a învăța noi abilități de citire. Uneori, încetinirea unei lecții îi oferă copilului cu dislexie mai mult timp pentru a acoperi subiectele. De asemenea, este important să discuți cu învățătoarea copilului, pentru a te asigura că primește educația pe care o merită.