Disciplina pozitivă este o abordare parentală care pune accentul pe afecțiune și încredere. Dr. Ari Brown, pediatru și autor al lucrărilor "Baby 411" și "Toddler 411", descrie disciplina pozitivă ca pe un proces care implică manifestarea respectului, ascultarea activă, recompensarea comportamentelor adecvate și reiterarea iubirii față de copil, învățându-l simultan să facă distincția între bine și rău. Aceste practici afirmative contribuie la crearea unui sentiment de respect și iubire la copil, ceea ce îl motivează să adopte un comportament pozitiv pe termen lung.
Cum să practici disciplina pozitivă acasă
„Copiii nu învață când se simt amenințați”, afirmă Jane Nelsen, autoarea seriei ”Positive Discipline” și consilier familial. Este posibil ca al tău copil să se supună cerințelor nu pentru că a înțeles distincția dintre bine și rău, ci pentru că se teme de consecințele nerespectării acestora.
Citește și
Parentingul autoritar: beneficii și dezavantaje
Citește și
Ți-ai lovit copilul și ți-ai dat seama de greșeală. Ce e de făcut în această situație
Reclamă
În acest caz, disciplina pozitivă este o soluție pentru a crește și educa echilibrat copilul. Iar Jane Nelsen explică pentru parents.com cum să practici disciplina pozitivă acasă.
Stabilește reguli clare și consistente
Claritatea și consistența sunt fundamentale în disciplina pozitivă. Este important ca regulile casei să fie bine definite și ușor de înțeles pentru copil. Acestea ar trebui să fie stabilite împreună cu el, dacă vârsta îi permite, pentru a crește gradul de angajament și de respectare a acestora. Asigură-te că regulile sunt aplicate consecvent de toți membrii familiei.
În loc de laude, folosește încurajări
Încurajarea diferă de lauda directă prin faptul că îl ajută pe copil să își recunoască propriile realizări și să își dezvolte autoevaluarea pozitivă. De exemplu, în loc să spui "Ești un copil atât de bun că ai strâns jucăriile", poți folosi: "Am observat că ai strâns jucăriile. Cum te simți când camera ta este ordonată?"
Oferă-i opțiuni și autonomie
Dacă îi permiți copilului să facă alegeri, îi dezvolți simțul responsabilității și al autonomiei. Asta nu înseamnă că îi oferi libertate totală. Ci îi pui la dispoziție opțiuni adecvate vârstei și situației. De exemplu, în loc să ordoni: "Mănâncă acum!", încearcă: "Preferi să începi cu morcovii sau cu cartofii?"
Folosește consecințele logice
Consecințele logice sunt direct legate de comportamentul copilului și sunt previzibile. Acestea îl ajută pe copil să înțeleagă legătura dintre acțiuni și urmările lor naturale. Dacă un copil nu își strânge jucăriile, consecința logică ar putea fi că nu le va putea folosi următoarea zi.
Reclamă
Practică ascultarea activă
Ascultarea activă înseamnă că n momentul în care copilul îți vorbești tu îi acorzi întreaga ta atenție. Totodată, îi recunoști emoțiile pe care le exprimă și îi răspunzi într-un mod care să îi valideze sentimentele. Acest tip de comunicare îi arată că îl respecți și îl prețuiești, consolidând încrederea reciprocă.
Rezolvă conflictele prin colaborare
În loc să impui soluții, încurajează copilul să participe la găsirea unei soluții. Acest proces îl învață cum să-și rezolve conflictele în mod constructiv și cum să gândească critic despre posibilele soluții.
Disciplina pozitivă nu este doar despre stabilirea de reguli și aplicarea consecințelor. Este despre construirea unei relații bazate pe respect și înțelegere mutuală.
Citește și
Ce este parenting-ul necondiționat, conceptul care a devenit din ce în ce mai popular în ultimul timp
Citește și
Educația financiară: cum funcționează banii, pe înțelesul copiilor
