Îngrijirea medicală înainte, în timpul și după sarcină, dar și un stil de viață sănătos pot reduce riscul de a avea complicații în timpul sarcinii.
Lista cu principalele complicații ale sarcinii
Este important să fii atentă la simptomele pe care le ai și să le discuți de fiecare dată cu medicul. Atunci când descoperi din timp orice problemă, exista șansa ca aceasta să fie tratată, fără a prezenta un pericol. În cele ce urmează, poți descoperi care sunt principalele complicații ale sarcinii și care sunt semnele și simptomele după care le poți recunoaște.
Avortul spontan
Avortul spontan reprezintă pierderea sarcinii în primele 20 de săptămâni, dar, cel mai frecvent, se întâmplă în primele 12 săptămâni. Potrivit Asociației Americane de Sarcină, până la 20 la sută dintre sarcinile femeilor sănătoase se vor încheia cu un avort spontan, declară healthline.com. Uneori, se poate întâmpla fără ca femeia să știe că este însărcinată și, de cele mai multe ori, avortul nu poate fi prevenit.
Printre simptome avortului spontan se numără petele sau sângerările vaginale, durerile și crampele abdominale sau în partea inferioară a spatelui. De asemenea, se poate mai poate observa eliminarea de lichid sau țesut.
Dacă avortul se produce după săptămâna 20 de sarcină, înseamnă nașterea unui copil mort. Deși nu se stiu exact cauzele, acestea pot include probleme cu placenta, probleme cronice de sănătate ale mamei sau anumite infecții.
Preeclampsia
Preeclampsia poate apărea după săptămâna 20 de sarcină și provoacă hipertensiune arterială și posibile probleme la rinichi. Pentru a preveni evoluția bolii, se recomandă inducerea nașterii, mai ales dacă sunteți în săptămâna 37-40 de sarcină.
În cazul în care este prea devreme ca să naști, vei fi atent monitorizată. În plus, este posibil să ți se prescrie medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și pentru a ajuta bebelușul să se maturizeze. În funcție de gravitatea situației, este posibil să fii chiar spitalizată pentru monitorizare și îngrijire.
Uneori, preeclampsia este asimptomatică, dar există câteva semne de care ar trebui să ții cont. Te poți confrunta cu amețeală, durere de cap, în zona cefei, greață, vărsături, durere în capul pieptului sau sub coaste, în partea dreaptă. Dacă ți se umflă brusc fața, mâinile și picioarelor, ia imediat legătura cu medicul.
Placenta previa
Placenta este un organ care se dezvoltă în interiorul uterului în timpul sarcinii. Ea furnizează oxigen și nutrienți bebelușului și ajută la elimina deșeurilor. Placenta se conectează la bebeluș prin cordonul ombilical și se află în partea superioară sau laterală a peretului interior al uterului, afirmă mayoclinic.org.
Placenta previa este o problemă care apare în timpul sarcinii, când placenta se poziționează în partea inferioară și acoperă complet sau parțial deschiderea către colul uterin.
Principalul semn al placentei previa este sângerarea, care apare după săptămâna 20 de sarcină. De asemenea, sângerarea poate fi însoțită de contracții dureroase, care preced travaliul. Ea poate fi declanșată și de sex sau în timpul unui examen medical. Dacă ai fost diagnosticată cu placenta previa, se recomandă cezariana.
Desprinderea de placentă (placenta abruptio)
Este o complicație mai puțin frecventă, care poate apărea în trimestrul 3 de sarcină, cu câteva săptămâni înainte de naștere. Desprinderea de placentă presupune desprinderea placentei de uter, partială sau totală. Acest lucru poate diminua sau bloca alimentarea bebelușului cu oxigen și nutrienți și poate provoca sângerări abundente mamei.
Pe lângă sângerare vaginală, ai putea simți dureri abdominale și de spate, sensibilitate sau rigiditate uterină și contracții.
Adesea, desprinderea de placentă se întâmplă brusc. Dacă este lăsată netratată, aceasta pune în pericol atât mama, cât și copilul.
Diabetul gestațional
Acesta apare atunci când organismul nu poate procesa eficient zaharurile. Asta duce la niveluri de zahăr în sânge mai mari decât în mod normal. Diabetul gestațional apare, de obicei, în a doua jumătate a sarcinii și poate fi depistat de un test de tolderanță la glucoză orală. Testul se face între săptămânile 24 și 28 de sarcină sau mai devreme, dacă există un risc ridicat.
Testul presupune să bei un pahar de apă în care s-au dizolvat 75 gr de glucoză. Pentru a avea o imagine corecta asupra stării tale de sănătate, ți se va recolta glicemia înainte de administrarea glucozei. Apoi, la o oră și la două ore, după ce ai băut soluția. Pentru că nu ai voie să mănânci cu 8 ore înainte, este bine să faci testul dimineața, la prima oră.
Atunci când ai diabet gestațional, te poți confunta cu foame sau sete exagerată, cu nevoia de a urina frecvent, oboseală și vedere încețoșată. Din fericire, după ce naști, această problemă dispare.