Epilepsia la copii este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin convulsii recurente, cauzate de activitatea electrică anormală a creierului. Aceste convulsii pot varia de la episoade scurte de absență sau confuzie, până la crize generalizate care afectează întregul corp. Epilepsia poate apărea la orice vârstă, dar copiii și persoanele în vârstă sunt cele mai susceptibile. În cazul copiilor, epilepsia poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării, învățării și calității vieții.
Epilepsia la copii: care sunt cauzele apariției
Convulsiile, fie că sunt asociate cu epilepsia sau nu, pot apărea ca răspuns la modificările apărute în activitatea electrică sau chimică a creierului.
În aproximativ jumătate dintre cazurile de epilepsie, medicii reușesc să identifice cauza crizelor copilului. Iar printre cei mai frecvenți factori care declanșează epilepsia se numără cele de mai jos.
-factorii genetici. Unele tipuri de epilepsie sunt moștenite și sunt cauzate de mutații genetice. Copiii care provin din familii cu antecedente de epilepsie au un risc mai mare de a dezvolta boala.
-leziunile cerebrale. Leziunile cerebrale produse înainte, în timpul sau imediat după naștere, cum ar fi lipsa de oxigen la creier sau traumatismele craniene, pot duce la apariția epilepsiei.
-infecțiile și inflamațiile. Meningita, encefalita sau alte infecții severe care afectează creierul pot declanșa convulsii și pot cauza epilepsia la copii.
-anomalii structurale ale creierului. Malformațiile cerebrale congenitale sau alte anomalii în structura creierului pot fi responsabile de dezvoltarea epilepsiei.
-bolile metabolice. Tulburările metabolice și dezechilibrele chimice din organism pot afecta funcționarea normală a creierului și pot declanșa convulsii.
Tipuri de epilepsie la copii
Epilepsia poate lua diverse forme, în funcție de tipul crizelor și de prezența altor simptome la copil. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri.
Epilepsia generalizată simptomatică
Acest termen descrie crizele care apar la naștere sau în copilărie și sunt frecvent asociate cu întârzieri în dezvoltare. Crizele pot include convulsii sau simptome mai ușoare, precum spasme musculare sau rigiditate. De obicei, este cauzată de o afecțiune cerebrală subiacentă, o tulburare genetică precum paralizia cerebrală, o leziune sau o infecție cerebrală.
Epilepsia mioclonică progresivă
O formă rară de epilepsie care poate afecta echilibrul, funcția musculară și mentală a copilului. Cauza principală este o tulburare metabolică moștenită.
Epilepsia reflexă
Acest tip apare atunci când crizele sunt declanșate de factori externi precum lumini intermitente, sunete repetitive sau activități precum cititul și rezolvarea problemelor. Majoritatea copiilor depășesc această formă la maturitate.
Convulsiile neonatale familiale benigne
Aceste crize apar în jurul a trei zile după naștere și se manifestă până la aproximativ patru luni. Ele provoacă convulsii și pierderea cunoștinței, dar fără alte simptome notabile.
Spasmele infantile (Sindromul West)
Acest tip rar de epilepsie apare între 3 și 12 luni și este adesea cauzat de o leziune care a privat creierul de oxigen sau de alte condiții medicale. Convulsiile se manifestă prin mișcări sacadate și rigidizare.
Sindromul Dravet
O formă rară de epilepsie cu crize greu de controlat care pot afecta dezvoltarea creierului. Apare de obicei înainte de vârsta de un an și este legată de o mutație genetică.
Sindromul Ohtahara
O formă gravă și rară de epilepsie care se dezvoltă în primele două săptămâni de viață ale nou-născutului.
Epilepsia la copii: tratament
Tratamentul epilepsiei la copii variază în funcție de tipul și severitatea crizelor. Scopul principal al tratamentului este controlul convulsiilor, astfel încât copilul să poată avea o viață normală. Iată principalele opțiuni de tratament:
-medicamente antiepileptice. Acestea sunt cele mai utilizate pentru controlul convulsiilor. Alegerea medicamentului depinde de tipul de epilepsie, vârsta copilului și eventualele efecte secundare. Tratamentul trebuie monitorizat atent pentru a ajusta doza și a preveni recidiva crizelor.
-dieta ketogenică. În unele cazuri, o dietă ketogenică, bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, poate ajuta la reducerea frecvenței convulsiilor, în special în cazurile rezistente la medicamente.
-intervenția chirurgicală. Dacă medicamentele nu reușesc să controleze convulsiile și crizele sunt localizate într-o zonă specifică a creierului, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Aceasta presupune îndepărtarea sau separarea țesutului cerebral responsabil de convulsii.
-stimularea nervului vag. Această procedură implică implantarea unui dispozitiv care stimulează nervul vag, ajutând la reducerea frecvenței crizelor.
-terapia cognitiv-comportamentală. Copiii cu epilepsie pot avea nevoie de suport psihologic pentru a gestiona anxietatea, stresul sau dificultățile de învățare asociate cu boala. Terapia cognitiv-comportamentală poate îmbunătăți calitatea vieții copilului.
În concluzie, epilepsia la copii este o afecțiune complexă, dar cu un diagnostic corect și un plan de tratament bine stabilit, majoritatea copiilor pot avea o viață activă și productivă.